S-a născut la 10 noiembrie 1919, în Kurya, Rusia. Părinţii săi erau fermieri şi au fost deportaţi în timpul regimului stalinist, pierzându-şi toate bunurile. Familia s-a mutat într-un sat unde tatăl său avea posibilitatea să vâneze des, ceea ce l-a ajutat pe Mihail să se familiarizeze cu armele.

În timpul școlii, Mihail Kalașnikov a fost foarte interesat de poezie şi şi-a dorit chiar să ajungă poet.

După ce a mai crescut, a început să lucreze ca mecanic, perioadă în care s-a arătat interesat de arme.

Kalașnikov a intrat în armată în 1938 ca mecanic de tanc, iar ulterior a devenit comandant de tanc. În perioada armatei, a început să fie interesat de proiectarea armelor şi de îmbunătăţirea structurilor tancurilor. Pentru eforturile sale incipiente de proiectare a armelor, un general de armată i-a oferit în semn de apreciere un ceas. Printre primele sale proiecte s-au numărat un contor care înregistra loviturile tunului tancului.

Mihail Kalaşnikov a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind rănit în 1941 şi a rămas spitalizat până în 1942. În timp ce era spitalizat, i-a venit ideea construirii unei arme de asalt pentru armată în timp ce asculta discuţiile soldaţilor despre neajunsurile armelor folosite de aceştia.

A proiectat mai întâi un model de armă, care însă a fost respins, dar acest demers l-a ajutat să fie observat ca un proiectant talentat de arme. În timpul carierei sale, a reuşit performanţa de a proiecta circa 150 de modele de arme de foc, însă printre cele mai cunoscute se numără AK-47, AK-74, AK-12 şi puşca semiautomată Saiga.

Modelul AK-47, reprezentând acronimul de la „Avtomat Kalașnikova model 1947”, a fost introdus în competiţia pentru desemnarea puştii de asalt în anii 1945-1946, astfel că varianta propusă de Mihail Kalaşnikov a fost câştigătoare în defavoarea unor modele mult mai vechi, care erau deja prezente pe piaţă. Ceilalţi producători au recunoscut concepţia net superioară a modelului lui Kalaşnikov.


Un sfert de milion de oameni mor anual din cauza unui glonț tras dintr-un Kalașnikov

Astfel, AK-47 a devenit, din 1949, arma de asalt standard a armatei sovietice şi este fără îndoială cea mai importantă invenţie a lui Mihail Kalaşnikov, care a păstrat amprenta muncii sale peste tot în lume prin comercializare şi producţie pe scară largă. A fost folosită de forţe armate din peste o sută de ţări.

Modelul a fost realizat sub licenţă în mai multe fabrici din lumea întreagă, oferind astfel posibilitatea şi altor state să îşi producă acest tip de armă pentru utilizarea forţelor armate proprii. Însă, pornind de la acest tip, au fost realizate mai multe arme derivate, în diferite fabrici de pe mapamond, în Israel, Finlanda, Africa de Sud şi în alte state, Potrivit unor estimări de producţie, au fost produse la nivel mondial între 70 şi 100 de milioane de arme.


În anii '50, a fost realizată o versiune mult mai uşoară şi cu un timp de producţie mult mai mic, cunoscută sub denumirea A.K.M.

Acest tip de armă a stat la baza realizării modelului AK-74, care utiliza muniţie de calibru mai mic (5,45 mm, comparativ cu 7,62 mm). A rămas standardul folosit de armata rusă.

Alte invenţii ale lui Kalaşnikov au inclus arme de calibru uşor şi carabine cu încărcare automată.

Recent, Ministerul Educaţiei de la Moscova a dat ordin tuturor şcolilor din Rusia să organizeze o lecţie tematică dedicată puştii de asalt Kalaşnikov (AK-47), apreciind că o astfel de oră va contribui la formarea „sentimentului de patriotism la copii”.

„În fiecare an, un sfert de milion de oameni mor din cauza unui glonţ tras dintr-un AK", menţionează Ministerul rus al Educaţiei, adăugând că „o puşcă de asalt Kalaşnikov face mai mulţi morţi decât tirurile de artilerie, bombardamentele aeriene sau atacurile cu rachete

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!