Potrivit documentului, au fost înregistrate devieri majore ale valorilor fizico-chimice și biologice de la fondul natural al calității apei, din cauza activităților umane. Astfel, componentele biologice, mai ales cele piscicole, sunt deteriorate, ia apa nu poate fi utilizată în scopuri potabile.

În luna septembrie, secretara de stat de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Iuliana Cantaragiu declara că apele uzate, respectiv poluate, sunt vărsate în râul Bâc. Din cauza lipsei instalațiilor de pre-epurare în cadrul mai multor companii, stația de epurare din Chișinău nu face față și nu poate prelucra apele corespunzător.

Pe 3 septembrie, Apă-Canal a spus că mirosul neplăcut resimțit în întreaga capitală, este cauzat de unii agenți economici care deversează direct la stația de epurare „ape uzate cu concentrații maxim-admisibile”. Întreprinderea a mai menționat că a depistat circa trei tone de resturi de la pește în grătarele stației de epurare. Mai exact, au fost menționate două companii – Zernoff și Slavena Lux.

Compania Zernoff a dezmințit imediat acuzațiile, insistând că a trecut la un ciclu de producție închis, care a exclus complet trimiterea fracției lichide către stațiile de tratare.

Iar cei de la Slavena au venit cu o reacție peste o zi. Au spus că în sistemul lor de canalizare nu sunt resturi de pește și au invitat responsabilii să vină să le verifice sistemul și să colecteze probe.

Amintim că Procuratura Generală s-a autosesizat cu privire la mirosul neplăcut ce persistă în Chișinău și referitor la poluarea râului Bâc. Au fost inițiate două procese penale.