Granturile și împrumuturile, provocarea majoră a Guvernului Chicu

În opinia expertului, în funcție de capacitatea Guvernului de a realiza acest obiectiv va depinde în ce măsură vor fi realizate toate obiectivele bugetare.

„Granturile în mărime de 1,8 miliarde lei nu pare a fi o sumă atât de mare. Noi în 2014 am reușit să obținem 4 miliarde lei granturi, dar de atunci relațiile noastre cu partenerii externi din nefericire au fost deteriorate puternic. Din acest motiv în anul 2018 granturile obținute de Moldova au constituit doar 365 de milioane de lei, minimul din ultimii 15 ani. În 2019, după instaurarea Guvernului Sandu am înregistrat o ușoară îmbunătățire a relațiilor. În luna octombrie granturile primite de Moldova deja au atins cota de 842 de milioane de lei, dintre care 600 de milioane de lei sau 83% au fost obținuți după instaurarea Guvernului Sandu. Este greu de estimat în ce măsură Guvernul Chicu va reuși să îmbunătățească relațiile cu partenerii externi și dacă va reuși să atragă cele 1,8 miliarde lei sub formă de granturi”, punctează Veaceslav Ioniță.

La capitolul împrumuturi externe Guvernul Chicu în 2020 își propune să bată două recorduri absolute în istoria țării: să se  împrumute în valori absolute cu 9,5 miliarde lei și să atragă 6,5 miliarde lei împrumuturi nete, ceea ce este aproape de două ori mai mult decât recordul precedent din 2017 când s-a reușit atragerea a 3,5 miliarde lei. Această sumă este de 4 ori mai mare decât media din ultimii 10 ani, care constituie 1,5 miliarde lei.

„Pentru anul viitor Guvernul are de întors datorii mai vechi în sumă de 3 miliarde lei, iar pentru a obține în Bugetul de Stat 6,5 miliarde lei, trebuie să împrumuți 9,5 miliarde lei, dintre care 3 miliarde lei întorci datoriile mai veche, iar restul îi utilizezi pentru proiectele planificate.  Suma de 9,5 miliarde lei total împrumuturi externe, este o sumă record, de două ori mai mare decât recordul precedent din 2016, când Guvernul a reușit să se împrumute cu 4,6 miliarde lei. Suma de 9,5 miliarde lei de asemenea este aproape de 4 ori mai mare decât media din ultimii 10 ani, care constituie 2,5 miliarde lei anual. În opinia mea dacă se va reuși obținerea Împrumuturilor Externe în mărime de 2,5 miliarde lei, vom considera aceasta drept o performanță bună a Guvernului”, mai adaugă Veaceslav ioniță.

Împrumuturi interne

Pe lângă împrumuturile externe, Guvernul intenționează să se împrumute și de pe piața internă cu 1,6 miliarde de lei. Guvernul a reușit o astfel de performanță o singură dată în istoria sa, în 2009, când s-a împrumutat pe piața internă cu 1,7 miliarde lei, însă, în următorii 10 ani suma medie cu care se împrumuta Guvernul pe piața internă a fost de 570 milioane lei anual sau de 2,8 mai puțin decât se planifică în 2020.

„Împrumuturile pe piața internă au și partea bună, dar și partea proastă. Partea bună a împrumuturilor interne: sunt ușor de accesat și scade din presiunea pe piața financiară. Aici amintim că în prezent băncile din Moldova se confruntă cu exces de lichiditate în mărime de 26 miliarde lei. Banca Națională este nevoită să sustragă sume record de bani, pentru care achită anual dobânzi în valoare de 700 milioane lei. Deci, Guvernul în felul acesta pune în circulație, banii care stau fără folos pe conturile Băncii Naționale și pentru care plătim dobândă. Partea proastă a împrumuturilor interne: generează consum neacoperit cu nimic. Banii împrumutați de guvern pe intern, merg la consum și imediat pe piața valutară. Guvernul se împrumută în lei, dar noi consumăm produse de import în valută. Din acest motiv împrumutul guvernului pe intern, generează creșterea cererii de valută pe piața valutară. Această cerere poate fi acoperită prin două modalități: 1) din rezervele Băncii Naționale, ceea ce însemnă că vom mânca la anul rezervele BNM. 2) prin deprecierea valutei naționale, cea ce înseamnă creșterea prețurilor. Din acest motiv creditele interne sunt bune, dar trebuie accesate cu mare precauție. Recomandarea mea este ca această sumă să nu depășească nivelul de 2,5 miliarde lei în anul 2020”, subliniază expertul economic.

Trei soluții în caz de neacumulare a miliardelor în buget

În cazul în care Guvernul Chicu nu reușește să acumuleze cele aproape 10 miliarde de lei în buget, Veaceslav Ioniță propune trei soluții:  

  1. Optimizarea cheltuielilor bugetare. Posibilități de optimizări a personalului există, ceea ce ar putea aduce economii de 0,5-1 miliard de lei, dar în an electoral prea puțin probabil că Guvernul va recurge la acest instrument.
  2. Îmbunătățirea administrării fiscale. Acest procedeu a fost utilizat în 2016-2017 și a adus suplimentar în primul an 2,5 miliarde lei. Însă îmbunătățirea administrări fiscale însemnă creșterea presiunii fiscale pe mediul de afaceri. Dacă și se va recurge la acest instrument, el trebuie realizat cu mare precauție. La noi mediul de afaceri și așa se află într-o stare deplorabilă. În opinia mea o sumă mai mare de 1 miliard lei din creșterea presiunii fiscal, va crea riscuri majore pentru economie.
  3. Reducerea investițiilor. În perioadă de dificultate financiară, toate Guvernele din Moldova au recurs la acest procedeu de reducere a investițiilor. Politic și practic vorbim, în special în ajun de alegeri, prioritar sunt plățile sociale sub formă de salarii și pensii. Din acest motiv consider că acest instrument va fi instrumentul de bază în 2020 dacă nu se reușește atragerea a 9,9 miliarde lei.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!