De la cantinele clasice, la bufet suedez în școli

Potrivit invitaților la eveniment, diversitatea alimentară este diferită în instituțiile preșcolare și cele școlare. Grădinițele sunt cele care nu dispun de o diversitate alimentară, iar copiii mănâncă ceea ce li se pune pe masă, pe când în mai multe școli s-a trecut la bufetul suedez cu diverse opțiuni.

„La instituțiile preșcolare în fiecare zi este un meniu diferit de cel de ziua de ieri sau ziua de mâine. Avem, cu părere de rău, din cauza stării ecologice, copii cu alergii sau intoleranță la lactoză. În acest caz, bucătarul trebuie să facă o mâncare specială și adaptată care de multe ori nu se vrea, chiar dacă legea prevede acest lucru. Ceea ce ține de cantinele școlare, acolo avem o situație mai bună în ceea ce privește diversitatea, unde a fost implementat bufetul suedez, unde copiii pot să-și aleagă ceea ce vor să mănânce”, a declarat fondatoarea grupului „Părinți solidari”, Ala Revenco.

Un nou fel de „mâncare”, cartofi înghețați sau pește cu viermi

Cazurile de intoxicație sunt înregistrate în școli din cauza modului de alimentație nesupravegheat cu atenție. Astfel, pe lista diversității alimentare apar cartofii înghețați sau alterați, peștele cu viermi sau terciul cu fluturi.

„În ultimii ani sesizarea opiniei publice cu privirea la calitatea alimentației în cantinele publice a făcut mai responsabile toate autoritățile implicate direct în asigurarea alimentației copiilor. Am avut situații anterioare când copiii erau hrăniți cu produse cu termen expirat, iar terciul cu viermi era destul de întâlnit. În cazul peștelui, a fost o schemă foarte bine pusă la punct când peștele infectat era acceptat conștient în alimentația cantinelor”, a menționat Ala Revenco.


Cine se face vinovat de neregularitățile din alimentație

În cele mai multe cazuri depistate, responsabilii nu au fost pedepsiți dur, așa cum prevede legea - închisoare de până la șapte ani. Autoritățile implicate au fost sancționate cu amenzi, despre care nu se știe dacă au fost achitate sau nu, iar dosarele sunt încă în desfășurare.

„Cazul produselor alterate fie nu s-au finalizat cu o sancțiune serioasă, fie dosarul nu este finalizat. Agenția de Sănătate Publică se face responsabilă de calitatea produselor. Înainte era mult mai activă, făcea sesizări și se implica în cazurile depistate. Acum deja nu se observă activitatea ei, cu părere de rău”, a spus Ala Revenco.

Deputatul Radu Marian a menționat că, la nivel parlamentar, deputații vor încerca să împiedice astfel de scheme, precum cele cu peștele infectat. „Noi trebuie să ținem la curent planul de acțiuni privind alimentația în școli. Cu siguranță se vor face demersuri, ca să putem să intervenim și să stopăm aceste cazuri”, a spus el.

Cantine cu același design de la generație la generație

Invitații de la eveniment au mai vorbit despre cum arată locul în care copiii iau masa. În grădinițe,  este vorba de sala de grupă, unde este un mediu cunoscut și plăcut pentru copiii, iar mirosuri neplăcute nu există. Lucrurile sunt diferite în cantinele școlare, care au păstrat modelul de design clasic.

„Se menține un design cu mese lungi, scaune lungi, totul ca exact atunci când eram și noi elevi. Acest spațiu este destul de zgomotos, pentru că foarte mulți copii iau masa în același timp. Cei care de obicei mănâncă mai lent sunt grăbiți și nu reușesc să-și ia masa, iar acest lucru nu este deloc prietenos. Important este să avem mâncare calitativă, dar de servicii nici nu mai vorbim”, a adăugat Ala Revenco.

Gestionarea netransparentă a banilor publici

O altă concluzie este că reparaţiile cantinelor se fac din bani publici, care de cele mai multe ori sunt gestionați greșit. La discuție s-a comparat mobilierul din lemn masiv din cabinetul directorului instituției și mesele de fier și mobilierul vechi din cantine.

„Unele instituții au noroc de sume extrem de generoase pentru reparația cantinelor. Cu părere de rău, tot ceea ce ține de gestionarea banilor publici se face cu mari fraude si cu mari lipse de spirit de utilizare eficientă”, a precizat fondatoarea grupului „Părinți solidari”.

Sistemul alimentar subcontractat nu este o soluție

Un alt subiect a fost modelul implementat în Statele Unite ale Americii, unde sistemul de alimentație publică este unul subcontractat. Spațiul mare este împărțit pe secții, unde fiecare ofertant vine cu meniul lui și concurează cu ceilalți pentru a crea o diversitate.

Un astfel de sistem a fost introdus în anul 2018 pentru a crea condiții și norme specifice unui sistem de alimentație calitativ. La momentul actual, acesta nu a fost implementat sută la sută în vreo instituție de la noi, ci doar la fază de test în mai multe grădinițe din Strășeni, dar și acolo sunt probleme.


Proiecte preluate, dar implementate moldovenește

Un accent deosebit a fost pus pe anumite proiecte preluate, cu scopul de a îmbunătăți calitatea alimentației. Părinții au sesizat însă o diferență semnificativă între sistemul din țara de unde s-a preluat și cel adaptat Moldovei.

„Operăm cu aceeași firmă și aceeași companie, dar regulile și modul de implementare este diferit în Moldova față de celelalte state. De aceea se întâmplă că avem un sistem alimentar de tip lituanian preluat, dar în țara noastră este implementat moldovenește”, a explicat Radu Marian.

„Ne-a fost promis un contract de către fostul prim-ministru Pavel Filip pentru raionul Strășeni, un sistem pilot, dar acesta nu a fost realizat până la capăt”, a adăugat și Ala Revenco.

Lipsa apei potabile în școli și grădinițe

În anul 2019, ne ciocnim de situația în care copiii sunt nevoiți să bea apă fiartă, iar cea potabilă este considerată apa de la robinet. În urma unui studiu realizat în 2016, în cele mai multe instituții în care se menționa că este apă potabilă, aceasta era necalitativă.

„În urma Marșului „Apă curată, copil sănătos”, am insistat să avem un plan adoptat ce prevede măsuri pentru asigurarea cu apă potabilă. Sper foarte mult și chiar vom depune efort ca apa potabilă să fie asigurată din contul statului și nu din cel al părinților, cum se face la moment și căreia îi lipsește controlul”, a precizat Ala Revenco.

Excluderea alimentelor nesănătoase

Cantitatea calorică nu este singurul cuvânt cheie la care trebuie de atras atenție. Copiii au nevoie de o diversitate de alegere prin prezența lactatelor, fibrelor și a altor alimente foarte importante pentru organism, dar, după părerea deputatului Radu Marian, trebuie de redus cantitatea alimentelor nesănătoase.

„Consider că cea mai eficientă metodă de a promova un mod de alimentaţie sănătos este prevenirea consumului de alimente nesănătoase și anume zahăr și sare. Unii activiști din Republica Moldova au elaborat un studiu în care s-a arătat că se conține mai mult de 50 de procente de zahăr în alimentație decât este permis. O să fie greu să reducem cantitatea, părinții vor fi nemulțumiți și copiii nefericiți, dar această alegere este una extrem de importantă”, a declarat Radu Marian.


Sistemul de alimentație potrivit pentru Republica Moldova

Sunt trei modele determinate și studiate pe care Republica Moldova ar putea să le preia. Primul este cel estic, centralizat, unde decizia finală aparține ministerelor și departamentelor la nivel de stat. Al doilea este cel descentralizat, unde se decide la nivel de instituție de învățământ, împreună cu părinții și alte autorități. Iar ultimul este cel american, unde la nivel de ofertă studentul alege ceea ce vrea să mănânce dintre o multitudine de feluri preparate.

„Cu siguranță sistemul american nu este un model demn de urmat, pentru că se generează foarte mult exces de mâncare, iar rata obezității este mare. Ar trebuie stabilite niște standarte minime. Dacă vom lăsa totul totul la discreția copilului, nu vom avea rezultate bune”, a comentat deputatul Radu Marian.

ON&OFF the Record este organizat de Agora.md în parteneriat cu Youth Association ASIST. Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK aid și implementat de Internews in Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

* Autor: Ilinca Fiodorov, stagiară

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!