„Prin această decizie BNM transmite un semnal clar băncilor și economiei că schimbă politica sa din ultimii ani, este fermă pornită în relaxarea politicii monetare și mizează pe accelerarea procesului de creditare a economiei de către sectorul bancar. BMN consideră că politica sa extrem de dură în relațiile cu băncile și-a atins obiectivul în 2018, iar acum este nevoie de o relaxare a politicii, fapt care trebuie să ducă la accelerarea procesului de creditare a economiei. Miza este că în 2020 băncile vor continua să crediteze activ populația, dar vor începe să crediteze puternic și sectorul real al economiei. Dacă ipoteza BNM se va adeveri, atunci scăderea ratei de bază și relaxarea politicii monetare nu va provoca inflație, dar va provoca creșterea volumului de credite oferite sectorului real al economiei”, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, criza bancară din 2014 a scos la suprafață problemele sectorului bancar, la acea vreme,printre care calitatea slabă a managementului și procesul netransparent de oferire a creditelor.

„Toate aceste lucruri s-au manifestat prin cote neacceptabile a creditelor neperformante în sectorul bancar. Existau domenii de creditare unde creditele neperformante constituiau 30-40%, sau altfel spus băncile nu puteau obține înapoi aproape jumătate din creditele oferite. Acest fapt a obligat BNM pe parcursul a 4 ani să înăsprească fără precedent politica sa de reglementare a sectorului bancar. Aparent aceste obiective au fost realizate, dar cu costuri enorme pentru sectorul bancar. În februarie 2018 soldul creditelor din sectorului bancar a atins nivelul minim de până la criză și a constituit 32 miliarde lei, cu 16 miliarde lei mai puțin decât în octombrie 2014, când ele au atins maxima istorică de 48 miliarde lei. Însă începând cu februarie 2018 sectorul bancar a început să-și revină. Până în prezent ei au recuperat jumătate din prăbușire, iar portofoliul de credite a crescut până șa 40 miliarde lei și pentru prima dată după 3,5 ani de cădere a început să crească lent și creditarea sectorului real al economiei. Trebuie să menționăm că accelerarea inflației în 2019 este provocată de mai mulți factori, dar unul din ei este creșterea îndatorării populației, în special prin creditele de consum”, mai adaugă Ioniță.


În context, trebuie menționat și faptul că în această perioadă băncile au pierdut și din cota de piață. Dacă în 2014 băncile dețineau 93% din cota de piață, restul 7% revenind sectorului nebancar, atunci, în prezent, sectorul nebancar și-a triplat prezența până la 20%, iar băncile dețin 80% din piață.

Astfel, expertul conchide că evoluțiile pozitive din sectorul bancar din ultimii doi ani ne face sa credem ca relaxarea politicii monetare promovate de BNM are toate șansele sa-și atingă scopul propus.

Menționăm că Banca Națională și-a argumentat decizia de reducere a ratei de bază prin faptul că aceata corespunde prognozelor anterioare ale BNM privind evoluția inflației și că anul viitor așteaptă o reducere a acesteia, fapt ce va spori competitivitatea economiei și va stimula activitatea de creditare.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!