Liderii celor 27 de state se vor întâlni în cadrul unui summit de două zile în care vor trebui să se hotărască dacă sunt de acord cu obiectivul de a avea emisii 0 până în 2050. Liderii europeni nu au putut ajunge la un acord asupra acestei ţinte nici în iunie din cauza rezistenţei statelor din Europa centrală, îngrijorate de costurile economice ale unui asemenea angajament.

Cehia, Ungaria şi Polonia nu plănuiesc să îşi schimbe opinia în ceea ce priveşte acest acord în condiţiile în care nu vor primi sume importante de bani europeni care să neutralizeze pierderile suferite dacă acest program ar intra în vigoare.

Polonia este printre cei mai mari adversari ai planului. Ţara îşi obţine 80% din energia electrică din centrale bazate pe cărbune, iar acest program ar pune în pericol producţia de electricitate.

Ţările vulnerabile la daune economice produse de politici de mediu încearcă să obţină garanţii financiare pe care Uniunea Europeană nu le poate oferi în acest moment, mai ales în condiţiile în care blocul nici măcar nu a finalizat încă adoptarea noului său buget pe 7 ani.

Ţările central europene suspectează, de asemenea, că promisiunile generoase de finanţare venite de la Comisie ar putea însemna doar mutarea banilor dintr-o parte în cealaltă, iar ceea ce îşi doresc ele sunt bani noi şi foarte mulţi.

Noua şefă a executivului european încearcă, de fapt, să găsească soluţii pentru protestele climatice care sunt din ce în ce mai frecvente în Europa, în timp ce oamenii de ştiinţă continuă să arate că lucrurile merg din ce în ce mai prost în ceea ce priveşte clima.

Şi preşedintele Klaus Iohannis e reticent: „Schimbările climatice - se propune spre discuție un obiectiv foarte ambițios neutralitatea climatică până în 2050 – asta însemnând să reducem emisiile foarte, foarte mult. Pentru economiile din partea estică este un obiectiv foarte complicat care poate fi obținut însă numai cu o cheltuială foarte mare. O parte din cheltuieli sperăm să fie suportate din fonduri europene însă discuția nu va fi simplă deloc și cred că vom mai avea multe consilii pe aceste două teme.”

Pentru mulţi dintre votanţii europeni programul „Green New Deal” se poate dovedi ca fiind mult prea radical. Pentru cei mai înfocaţi activişti ecologici el este mult prea moderat. Dezamăgiţi de multă vreme de politicienii de la putere, aceşti activişti vor vrea dovezi că programul ecologic al Ursulei von der Leyen nu este doar o modalitate inovatoare de a se confirma pe sine drept preşedintă a Comisiei Europene ci un adevărat pachet de norme de politică publică menite să contribuie la eforturile de salvare a planetei de dezastru.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!