10 ani după comunism: Evenimentele-cheie din istoria ultimilor zece ani ai Republicii Moldova

10 ani după comunism: Evenimentele-cheie din istoria ultimilor zece ani ai Republicii Moldova
Colaj: Agora.md

Anul 2020 încheie încă un deceniu din istoria Republicii Moldova. Decada a început, pentru țara noastră, fără președinte, fapt care a durat trei ani. Un alt eveniment important este concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în 2013. Anul următor vine cu vești bune pentru cetățenii moldoveni: Uniune Europeană a eliminat regimul de vize. De cealaltă parte, tot în 2014 este deconspirată schema „jafului secolului”, care a indignat atât sociatatea civilă, cât și partenerii externi. În 2015, pentru prima dată în istoria țării este arestat un prim-ministru, care a fost eliberat condiționat peste patru ani. Peste un an se revine la alegerea președintelui de către popor. Ulterior, se conturează tranziția sitemului electoral: proporțional-mixt-proporțional, iar în 2019 „regimul Plahotniuc” cade. Evenimentele-cheie din ultimii 10 ani ai Republicii Moldova, mai jos.

În perioada septembrie 2009 - martie 2012 Republica Moldova a avut trei președinți interimari. Vlad Filat a îndeplinit funcția de președinte interimar al Republicii Moldova în perioada 28 decembrie - 30 decembrie. Iar pe 31 decembrie 2010 prin decretul lui Marian Lupu a fost renumit în funcția de prim-ministru.


Pe 30 decembrie 2010, Partidul Democrat din nou a dat prioritate Alianței formând așa numita AIE-2 cu PL și PLDM. Astfel, Lupu a dat de înțeles că susține reformele începute de prima alianță și că pledează pentru integrarea europenă a Republicii Moldova. În seara zilei de 30 decembrie Marian Lupu a fost ales de AIE în funcția de președinte al Parlamentului și președinte interimar a Republicii Moldova cu același număr de voturi - 57 din 101. 

După criza politică din 2012, președinte al Republicii Moldova este ales Nicolaie Timofti, neafiliat politic, acesta și-a exercitat funcția până la expirarea mandatului în 2016.

Aeroportul Internațional Chișinău a fost concesionat pentru o perioadă de 49 de ani în toamna anului 2013. Concesionarul a devenit firma Avia Invest, președintele consiliului de directori al căreia era Ilan Șor. Iar pe 29 august 2019, firma familiei Rotschild, NR Investments Ltd, a anunțat că a finalizat tranzacția de cumpărare a 95% din compania concesionară a Aeroportului Internațional Chișinău. Ulterior, la 23 decembrie 2019 miliardarul Nat Rothschild a renunțat la AIC, iar Avia Invest cedează controlul asupra companiei către „Komaksavia Airport Invest” Ltd, în proporție de 95%. Beneficiarul acesteia este omul de afaceri și miliardarul rus Andrei Goncharenko.

Vezi și: Cu vilă de 120 de milioane de lire sterline, la Londra, și implicat într-un scandal de estorcare de bani. Cine este miliardarul rus care a pus mâna pe Avia Invest 


Pe 28 aprilie 2014, Uniune Europeană a eliminat regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astfel, moldovenii pot călători pentru o perioadă de 90-180 de zile în spațiul Schengen. Excepție făcând Irlanda și Marea Britanie, pentru care deținătorii pașaportului biometric moldovenesc au nevoie de vize.

Citește și: De cinci ori mai puțini moldoveni solicită viză Schengen, față de primul an al liberalizării regimului de vize (GRAFIC)

Între anii 2014-2019, peste două milioane de moldoveni au traversat frontierele europene de circa 6,2 milioane de ori. Liberalizarea vizelor a permis reducerea cheltuielilor și optimizarea timpului pentru efectuarea călătoriilor. Mai exact, moldovenii au putut economisi circa 70 de milioane de euro, care altminteri urmau să acopere costul vizelor Schengen. 


După alegerile parlamentare din 2014, Republica Moldova devine scena unui scandal internațional. Este desconspirată schema prin care din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și UNIBANK, a  scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari. Fapt care a dus la lichidarea celor trei bănci. Pentru investigarea schemei a fost invitată compania KROLL, raporuturie căreia nu au fost făcute pubice până la un moment dat. 

„Jaful secolului” a indignat atât populația, cât și partenerii externi ai țării. Astfel, în anul ce urmează încep proteste masive.  

În luna august 2016, Guvernul Filip, prin asumare de răspundere, a adoptat pachetul de legi prin care banii dispăruți din sistemul bancar au fost transformați în datorie de stat. Iar egile au fost promulgate de fostul președinte Nicolae Timofti. 

La trei ani distanță, după schimbarea puterii, la 10 iunie 2019 a fost formată comisia parlamentară care va investiga frauda bancară. 

În luna iulie al aceluiași an se dă publicității raportul KROLL II.  În raport apar nume ca Marina Tauber, vicepreședinta Partidului Șor și fostul președinte Petru Lucinschi, deputata Partidului Șor, Reghina Apostolova, deputatul neafiliat Viorel Melnic, dar și Vladimir Novosadiuc, un apropiat al lui Ilan Șor. 

Totuși, la șase ani după ce s-a aflat despre „jafului secolului” nici o persoană nu a fost condamnată pentru înfăptuirea schemei care „a spălat” aproximativ un miliard de dolari din haznaua statului. 


Protestele au fost o acțiune de manifestare continuă față de situația socio-economică din Republica Moldova conturată către anul 2015 și agravată de scandalul financiar-bancar din țară. Manifestația cetățenilor s-a desfășurat prin proteste non-stop cu trai în corturi în centrul Chișinăului și cu mitinguri pașnice periodice de amploare.

După învestirea Guvernului Filip la 20 ianuarie 2016, protestele stradale s-au reamplificat în miez de iarnă. Mișcările societății civile s-au lăsat cu violențe. În timpul altercațiilor mai mulți polițiști au fost evacuați de protestatari din clădirea Parlamentului. În sânge cu capul spart a fost văzut unul din liderii Platformei DA, Chiril Moțpan iar liderul PL, Mihai Ghimpu a fost îmbrâncit de protestatari. 

 5 septembrie 2015, Piața Marii Adunări Naționale. După ora 21:00.


Potrivit organizatorilor, la protest au fost 100.000 de mii de oameni, iar potrivit poliției – în jur de 40 de mii, aceasta fiind cea mai mare manifestație de protest de la Marea Adunare Națională de la 27 august 1989.


15 octombrie 2015. Ziua în care în Republica Modova se scrie istorie. Pentru prima dată se arestează un prim ministru. După ce la cererea fostului procuror general Corneliu Gurin 79 de deputați decid să-i retragă imunitatea parlamentară, Vlad Filat este încarcerat. Ulterior, a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență. 

Citește și: Patru ani de la reținerea lui Vlad Filat. Cum au evoluat dosarele ex-premierului în ultimul an

În mai 2019 Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe și a respins revizuirea hotărârii de condamnare la nouă ani de închisoare în cadrul primului dosar penal. Între timp, la Chișinău, la început de Iunie, se schimbă puterea. Iar la patru ani distanță de la arestarea sa, fostul premier acordă și primele sale interviuri televizate, din pușcărie, iar dosarul lui este transmis la revizuire.

Aici ținem să menționăm că în decembrie 2017 șase jurnaliști au solicitat să-l intervieveze pe fostul premieri, însă Departamentul Instituțiilor Penitenciare a refuzat cererea reprezentanților mass media 

În august 2019 apare vestea că pedeapsa lui Filat ar putea fi redusă cu 685 de zile, adică cu aproape doi ani. Iar în luna decembrie a aceluiași an Vlad Filat fost eliberat condiționat înainte de termen. Asta după ce Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, decide să reducă termenul de detenție a fostului premier cu 682 de zile, adică cu aproape doi ani. Decizia a fost luată în baza constatărilor Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Pe parcursul detenției sale, Vlad Filat a depus două cereri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). În una dintre cereri, Filat s-a plâns de condițiile de detenție din Penitenciarul 13, precum și de modul în care a fost reținut și arestat.  În cea de-a doua cerere, Filat a invocat că, pe parcursul procesului de judecată, i-au fost încălcate mai multe drepturi garantate de CEDO.


În noiembrie 2015, International Republican Institute (IRI) oferă rezultatele unui sodaj de opinie care arată că 89% dintre moldoveni vor ca președintele să fie ales direct de către popor, lucru solicitat Parlamentului și de mai multe ONG-uri. Ulterior, 18 deputaţi PLDM sesizează Curtea Constituțională (CC) referitor la acest subiect, iar Înalta Curte dispune că șeful statului poate fi ales de întreg poporul. 

Astfel, în 2016 are loc primul scurtin prezidențial, iar în cursă se înscriu 12 candidați. Pentru că niciunul dintre ei nu acumulează 50% din voturi, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016. Lupta s-a dat dintre primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie — Igor Dodon şi Maia Sandu. Prezenţa la vot a fost de 53.45%, iar Igor Dodon a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.


La 20 iulie 2017, la câteva ore de la votul în lectură finală în Parlament a sistemului mixt de vot, președintele Igor Dodon a promulgat legea, astfel, oficial, schimbând sistemul electoral moldovenesc. Cu puțin timp înainte de vot, proiectul votului uninominal și proiectul votului mixt au fost comasate și votate în grabă. Pasul a fost făcut de legiuitori fără a ține cont de poziția Comisiei de a Veneția, care a constatat atunci că proiectul conține o insuficiență de criterii care ar asigura un sistem electoral viabil. Totodată, decizia parlamentarilor a stârnit nemulțumiri și în rândul societății civile. În acest sens organizându-se proteste.

În baza sistemului mixt de vot s-au organizat alegerile Parlamentare din februarie 2019. Respectiv, 51 de deputați au ajuns în Legislativ din circumscripții și alți 50 - de pe listele de partid.  Formațiunea cu cel mai mare număr de mandate a fost PSRM - 35. Pe locul doi s-au clasat democrații, cu 30 de mandate. PDM a fost urmat de blocul ACUM, care au primit de la cetățeni 26 de mandate. Partidul Șor s-a ales cu șapte deputați în Parlament, iar alți trei deputați au acces în Legislativ în calitate de independenți. Urmare a formării noului Parlament, deputații aleși nu reușesc, timp de câteva luni, să constituie o majoritate parlamentară. După mai multe runde de negocieri, la 8 iunie, PSRM și Blocul ACUM formează o majoritate parlamentară.

Citește și: De ce votăm de Dragobete și cum am avut sistem mixt timp de două săptămâni în 2013 (AUDIO, VIDEO)

Coaliția PSRM-ACUM votează revenirea la sistemul proporțional, adică a deputaților aleși pe liste de partid. Pentru aprobarea proiectului de lege, la 15 august 2019, au votat 59 de deputați.

Totuși, în cazul alegerilor anticipate, votul se va desfășura în sistemul mixt, conform unei decizii a Curții Constituționale, adoptată la 26 aprilie 2019.


Coaliția PSRM-ACUM a condiționat finalizarea a ceea ce a fost numit, de mulți, regimul lui Plahotniuc. În urma învestirii Guvernul Sandu, membrii de atunci ai Curții Constituționale decid că Parlamentul nu mai este funcțional, iar orice deviere e o încălcare a Constituției. Totul după o sesizare depusă de democrații Sergiu Sîrbu și Vladimir Cebotari.

Timp de aproape o săptămână, Guvernul Fiip nu a cedat puterea. În fața instituțiilor statului au fost instalate corturi. Partidul Democrat a organizat proteste, iar manifestațiile urmau să dureze până la sfârșitul lunii iunie.

La 14 iunie apare informația că PDM va anunța deblocarea instituțiilor de stat, după ce ambasadorul SUA l-a vizitat pe Plahotniuc, fapt ce se confirmă în scurt timp. În seara aceleeași zile, democratul Vladimir Cebotari anunță retragerea democraților de la guvernare. Guvernul Filip „își ia rămas bun” și „pleacă cu conștiința împăcată”. 

A doua zi, pe 15 iunie, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile pronunțate în perioada 7-9 iunie, care au condus la crearea unui blocaj politic și juridic. 

După un șir de demisii a diferitor șefi de instituții ale statului, pe 24 iunie, Vlad Plahotniuc își dă demisia din funcția de președinte al democraților, iar pe 30 iulie își depune mandatul de deputat.

În societate se vehicula că Plahotniuc „a fugit” din țară, fapt confirmat chiar de el într-o postare pe Facebook. Plahotniuc susținea, în luna august, că „viața și securitatea sa și a familiei sale este în pericol”, fiind nevoit să plece din Republica Moldova. 

Menționăm că la 29 octombrie 2019 fostul lider democrat a fost anunțat în căutare internațională și interstatală în temeiul a două cauze penale. 


Anul 2019 rămâne în Istoria Republicii Moldova drept un an în care s-au schimbat trei Executive. 

La început de an, la guvernare era Cabinetul de Miniștri condus de Pavel Filip, învestit în funcție la  20 ianuarie 2016. După evenimentele descrise mai sus, frâiele sunt preluate de Guvernul Sandu. 

A persistat o dualitate de putere întrucât Guvernul Filip nu cedat puterea, fapt care s-a încheiat la 14 iunie când cabinetul de miniștri condus de Filip și-a depus mandatul.

Ulterior, Guvernul Sandu a fost demis, la 12 noiembrie, prin moțiunea de cenzură înaintată de socialiști,otiv servind asumarea răspunderii cu privire la modificarea Legii Procuraturii. 

Peste două zile, la propunerea lui Igor Dodon, premier devine Ion Chicu, cu votul a 62 de deputați socialiști și democrați.

La anticipatele din 2001, PCRM a obținut 71 din cele 101 mandate în Parlament. Patru ani mai târziu, în 2005, comuniștii ocupă 54 de fotolii în legislativ. Cert este că la ficare scrutin parlamentar PCRM a obținut din ce în ce mai puține mandate. În premieră, la parlamentarele din 2019, Partidul Comuniștilor nu a trecut pragul electoral și, respectiv, nu ocupă nici un fotoliu în Parlament. 

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Va ajunge sau nu Nagacevschi viceprimar? Consilierii spun cum vor vota joi la ședința CMC

Va ajunge sau nu Nagacevschi viceprimar? Consilierii spun cum vor vota joi la ședința CMC

În premieră, declarațiile de avere ale conducerii BNM vor fi verificate de ANI

În premieră, declarațiile de avere ale conducerii BNM vor fi verificate de ANI

Certificatele de vaccinare moldovenești au fost testate cu succes în UE

Certificatele de vaccinare moldovenești au fost testate cu succes în UE

Advertoriale
Depozite în lei cu rată fixă de 6% anual, de la OTP Bank

Depozite în lei cu rată fixă de 6% anual, de la OTP Bank

La Microinvest, datele tale personale sunt în siguranță, la fel ca într-un safeu

La Microinvest, datele tale personale sunt în siguranță, la fel ca într-un safeu

Victoriabank susține oamenii de cultură prin acordarea unui sprijin financiar Teatrului Geneza Art din Chișinău

Victoriabank susține oamenii de cultură prin acordarea unui sprijin financiar Teatrului Geneza Art din Chișinău

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Vom primi gaz și de la olandezi. Compania Vitol a câștigat tenderul lansat de Energocom
  • 2
    ULTIMĂ ORĂ! Dorin Chirtoacă se retrage din politică
  • 3
    Rusia ar vrea un preţ al gazelor mai mic pentru a-şi putea păstra controlul asupra Europei
  • 4
    Ultimă oră! Pericol de prăbușire a unei porțiuni de carosabil în capitală (FOTO)
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.