Astfel, până pe 31 decembrie 2019 au fost rambursate aproape 2.397 milioane de lei, din care 1,38 miliarde de lei de Banca de Economii, 694,84 milioane de lei de Banca Socială şi aproape 322 milioane de lei de Unibank, arată un raport al Ministerului Finanţelor.

Datele arată că pe parcursul anului 2019 au fost rambursate circa 639 milioane lei, în scădere cu aproape 75 milioane lei faţă de anul 2018, când au fost rambursate circa 715 milioane lei.

Majoritatea banilor rambursaţi, peste 550 milioane de lei, provin din titluri executorii, proceduri de insolvabilitate etc. În același timp, din încasările aferente creditelor au fost rambursate doar 12 milioane de lei, din vânzarea activelor luate în posesie – aproape 39 de milioane de lei, iar din vânzarea activelor proprii – 68 de milioane de lei.

Amintim că în noiembrie 2014 şi martie 2015 Guvernele Leancă şi Gaburici au emis garanţii de stat în baza cărora Banca Naţională a Moldovei (BNM) a acordat celor trei bănci credite de urgenţă de peste 14 miliarde lei pentru a salva sistemul bancar de o prăbuşire, ca urmare a furtului miliardului.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor pe 31 decembrie 2019, soldul datoriei statului pentru valori mobiliare de stat emise pentru unele scopuri stabilite de lege constituia 12,85 miliarde de lei şi s-a redus în 2019 cu 230 milioane de lei. 



În acelaşi timp din bugetul de stat se mai achită şi o dobândă Ministerului Finanțelor. În următorii trei ani, plăţile de la bugetul de stat pentru deservirea obligațiilor de plată, derivate din garanțiile de stat acordate în anii 2014-2015 pentru cele trei bănci, vor constitui peste 2,6 miliarde de lei.

Astfel, dacă în anul 2017 suma achitată a fost de 668 milioane lei, din care 618 milioane lei au fost dobânzi și doar 50 milioane de lei - suma de bază, apoi pentru anul 2020, suma aprobată pentru plata datoriei și a dobânzilor este de 853 milioane de lei, pentru 2021 - circa 868 milioane de lei, iar în 2022 se va apropia de 900 milioane de lei, arată estimările Ministerului Finanţelor.

Astfel, costul deservirii obligațiunilor de stat respective (plata dobânzilor și a sumei principale) se va situa la un nivel de circa 0,4% din PIB, în perioada anilor 2020-2022. 

În august 2019, fosta ministră a Finanţelor, Natalia Gavrilița anunţa că instituţia pe care o conduce ar suţine eliminarea dobânzii pentru acoperirea găurii create de furtul miliardului şi sugera Băncii Naţionale să vină cu propuneri în acest sens. Ulterior, nu a mai revenit cu propuneri în acest sens și nici BNM nu a insistat.


La finele anului trecut fracțiunea parlamentară a blocului ACUM Platforma DA a propus un proiect de lege,care să prevadă un moratoriu asupra implementării legii prin care au fost acordate credite de urgență celor trei bănci implicate în „furtul miliardului”. „Povara a fost pusă pe umerii plătitorilor de impozite, fără ca aceștia să poarte vreo vină pentru furtul miliardului”, a spus Alexandr Slusari, vicepreședintele Platformei DA. 

Precizăm că deputatul Iurie Reniță a declarat că ar fi intrat în posesia unor copii din lista finală a beneficiarilor din raportul Kroll II, acte ce nu au apărut până acum în mass-media. Politicianul a rugat ex-președintele comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea furtului miliardului, Alexandru Slusari să verifice autenticitatea actelor.

Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PPDA Alexandru Slusari, a anunțat că s-a întâlnit cu procurorul general Alexandr Stoianoglo. Potrivit lui Slusari, cei doi au discutat investigarea fraudei bancare, iar procurorul general s-a arătat dispus să colaboreze cu parlamentarii în cazul în care „nu este atras în jocurile politice”.

AGORA amintește că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a spus, pe 10 decembrie, că nu deține nicio listă cu beneficiarii furtului miliardului, deși anterior au fost dezvăluite nume de către Comisia parlamentară de anchetă. Atunci, deputatul Alexandru Slusari afirma că Stoianoglo sau nu a citit raportul Kroll, sau minte.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!