„Ținând cont de necesitatea asigurării transparenței proprietății mass-media, considerăm oportune modificările și completările propuse. Mai mult decât atât, potrivit normelor europene este necesar ca legislația națională să prevadă dreptul cetățeanului de a solicita acces la informațiile despre un anumit post de televiziune sau o altă instituție media”, se arată în nota informativă a proiectului depus la Parlament.
Una din restanțele Parlamentului
Anterior către Chiril Lucinschi, șef al comisiei parlamentare de profil în legislatura precedentă a promis în cadrul unui club de presă că proiectul va fi votat până la finalul legislaturii, însă acesta nu a mai fost votat. Proiectul a primit susținerea deputaților în primă lectură în una din ultimele ședințe din sesiunea primăvară-vară, înainte ca Legislativul să intre într-o perioadă lungă de inactivitate.
În cadrul dezbaterilor din prima lectură, deputații liberali au salutat inițiativa însă au avut îndoieli în ceea ce privește mecanismele de implementare a legii.
„Trebuie să fie ordine și de aceea salutăm această inițiativă, dar ce facem cu proprietarii adevărați, care sunt în umbră? Cum vom face ca să apară adevărații proprietari care dețin mai multe posturi de televiziune. Cum demonstrăm că SRL X-Men nu este adevăratul proprietar? Cum facem ca oamenii să știe adevărații eroi? Banii trebuie să vină de la acel care este și fondatorul, trebuie să găsim o modalitate”, a menționat atunci deputatul PL Mihai Ghimpu. Deputatul PL Valeriu Munteanu a propus atunci ca firmele offshore să nu poată fi proprietari de instituții mass media, anunțând că va formula un amendament pentru lectura a doua. În context, deputata Corina Fusu și-a manifestat speranța că acest proiect nu este încă o inițiativă populistă și că va fi votat până în toamnă, ca înainte de alegeri să fie cunoscuți adevărații proprietari ai instituțiilor mass-media. Lucru care nu s-a întâmplat.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.