De la 1 la 10, ce notă îi dați capitalei pentru felul în care arată?
„Un șapte cu minus. E un oraș frumos, pentru că e orașul nostru. E un oraș aerisit, cu un spațiu generos. Clădiri care sunt bine construite și care au rezistat timpurilor. S-au făcut mai multe intervenții proaste, multe construcții care nu fac față. Avem un oraș congestionat cu automobile. Nu este soluționată problema transportului. Avem publicitate foarte multă care nu ne place. Avem multe lucruri care nu ar trebui să fie. De asta e cu minus”.
Continuați propoziția: Cândva oraș din piatră albă, Chișinăul este acum...
„Dar acum oraș din piatră care s-a murdărit un pic, s-a deteriorat parțial. Trebuie curățat și amenajat”.
Cum transformăm orașul, astfel încât să ne placă? De unde începem?
„Chișinăul în primul rând are nevoie de documentație urbanistică care trebuie elaborată și aprobată. Unele documente urbanistice există, cum ar fi planul urbanistic general, regulamentul local de urbanism. Noi le criticăm, pentru că ele cumva nu corespund timpului și necesită a fi rectificate. Se scot panourile care au fost amplasate cu încălcări. E un început, dar e foarte mult de lucru. Chiar și panourile care au autorizație necesită a fi revizuite. E nevoie de a elabora la nivel conceptual anumite documente pentru a crea reguli, astfel încât noi cei care lucrăm în calitate de autorități publice locale să nu facem coordonări doar de dragul coordonărilor, dar fiecare să știe care sunt regulile de amplasare a publicității în oraș”.
Top trei priorități pe care vi le-ați trasat de la venirea în funcția de arhitect șef?
„Una este elaborarea documentației urbanistice. Alta ar fi să introducem un sistem de management al teritoriului care să ne permită administrarea problemelor orașului într-un mod mai eficient. Să lichidăm procedurile birocratice, să asigurăm securitatea documentelor la care lucrăm. Un lucru foarte important e să excludem factorul uman din foarte multe procese, ceea ce va aduce la lichidarea corupției”.
Avem în oraș sute de construcții ilegale, inclusiv renumitele „pristroici”. Ce vă propuneți să faceți cu ele?
„Este foarte complicat, deoarece aceste construcții care le numim noi ilegale sau neautorizate ele în mare parte sunt autorizate, dar cu încălcări, cu ocuparea terenurilor municipale, cu încălcarea normativelor. Pe toate aceste construcții se lucrează cu Agenția de Supraveghere Publică care perfectează procesele verbale. Se lucrează și la nivel de preturi. Pe strada Dimo deja s-a dezinstalat gardul pus ilegal. Este foarte complicat să faci regulă în acest domeniu, dar vă asigur că regulă va fi. Majoritatea din proiecte sunt coordonate. Altceva e la capitolul implementare și executare. Să devenim noi mai disciplinați începând de la investitori și proiectanți și terminând cu cei care verifică și coordonează procesele. Nu este ușor, dar cred că e posibil”.
O problemă care se poate acutiza odată cu trecerea anilor – blocurile vechi, care pot deveni periculoase. Care e strategia de prevenire și soluționare a acestui fenomen?
„Cred că o să vorbim de o altă activitate a mea din cadrul ministerului( ex-secretară de stat, Ministerul Economiei). Am avut acolo un proiect prin care trebuia să fie elaborate procedurile de reabilitare a blocurilor locative.Eu cred că colegii de la minister continuă această activitate. Se prevedea un mecanism de intervenție a blocurilor locative multietajate care au fost construite și sunt în gestionarea Întreprinderilor Municipale pentru Gestionarea Fondului Locativ care și ele sunt în procedură de insolvabilitate. Nimeni de aceste blocuri nu are grijă. Municipalitatea poate face parte din acest program sau poate face un program distinct pentru blocurile locative care să prevadă crearea condominiilor, înregistrarea clădirilor în calitate de condominiu. Pentru că în toate clădirile, proprietarii apartamentelor au cote părți din clădire, iar ei sunt responsabili pentru tot ce se întâmplă în acestea”.
Câte stații PECO sunt în Chișinău și de câte este nevoie cu adevărat?
În 2016, potrivit ANRE, erau 217 benzinării
„Nu știu numărul exact. Nici mai multe și nici mai puține. E o chestie flexibilă. Acum avem nevoie de stații PECO, pentru că sunt multe mașini. Avem în elaborare planul de mobilitate urbană durabilă a municipiului Chișinău și la sigur acest plan de mobilitate prevede reducerea numărului de mașini în oraș. Nu ne gândim la majorarea stațiilor PECO”.
Direcția Arhitectură a fost acuzată de mai multe ori de exces de birocrație. Ce ați constatat la venirea în noua funcție și ce, exact, aveți de gând să întreprindeți în acest sens?
„Mie nu mi se pare dificil. Oameni, care vin și depun actele pentru emiterea unei autorizații de construcție sau unui certificat, primesc în 20 de zile, în 30 de zile. Nu cred că este foarte dificil. Este dificil, dacă se încearcă procese în afara legislației, normativelor”.
CNA a vizitat de mai multe ori Direcția pe care o conduceți. Se mai ia mită pentru autorizații?
„La fiecare solicitare noi facem verificări, cum s-a eliberat actele permisive. Și avem instrument care se numește ancheta de serviciu. În cadrul anchetei se fac verificările și constatările de rigoare”.
Veți lua mită?
„Eu nu o să iau. Sper să nu existe asemenea procese în cadrul Direcției pe care eu o administrez”.
Care sunt trei locuri pe care un turist venit în capitală trebuie neapărat să le viziteze, locuri cu care credeți că Chișinăul se poate mândri?
„Sunt mult locuri în Chișinău interesante și frumoase. Suntem în câteva raioane împărțiți, pornind de la centrul orașului care este considerat o zonă istorică. Este contextul care a fost deteriorat, dar oricum au rămas clădirile în starea care sunt. Oricum se merită de vizitat. Au apărut proiecte care sunt acum foarte moderne, precum hub-urile IT. Sunt proiectele industriei creative, avem muzee. Avem locuri care pot fi vizitate de turiști”.
Foto: Cristina Tocan
Svetlana Dogotaru a ocupat funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei, fiind numită de ministrul din Guvernul Sandu, Vadim Brînzan.
Fostul arhitect-șef, Sergiu Borozan, și-a prezentat cererea de demisie „din proprie inițiativă” la data de 3 aprilie 2019. Asta după ce, la ședința din 1 aprilie, ex-primarul de Chișinău Ruslan Codreanu s-a arătat nemulțumit de activitatea acestuia. Interimatul funcției a fost asigurat de Alexei Țurcan, șef al Secției construcții în zone protejate din cadrul Direcției generale arhitectură. Anterior, acesta a fost reținut de oamenii legii într-un dosar de corupție.
Precizăm că procurorii de la CNA au descins în repetate rânduri la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare din cadrul Primăriei Chișinău. În luna septembrie 2019 au avut loc 21 de percheziții, zece funcționari au fost documentați, iar oamenii legii au pornit trei cauze penale. Bănuiții ar fi constituit o schemă prin care s-a încercat înstrăinarea unor loturi de teren care aparțin Primăriei Chișinău.
În octombrie 2018, oamenii legii au descins la aceeași direcție și la mai multe adrese din Chișinău. Atunci, au fost reținute șase persoane, printre care trei funcționari de la Primărie. Toți și-au recunoscut vina. Era vorba de șeful adjunct de atunci al Direcției arhitectură, doi subalterni de-ai săi, un expert tehnic și doi intermediari. Aceștia erau bănuiți că ar fi organizat o schemă infracțională, prin intermediul căreia facilitau perfectarea actelor pentru diferite tipuri de construcții din Chișinău. Potrivit materialelor din dosar, pentru aceste servicii, solicitanţii de acte ar fi achitat sume importante de bani intermediarilor care, la rândul lor, transmiteau o parte din bani funcţionarilor din cadrul direcției municipale.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.