Veceul din curtea școlii - treaba mare a societății. Cum au evoluat lucrurile în ultimii ani și ce soluții există pentru localitățile fără sistem de canalizare (VIDEO)

Veceul din curtea școlii - treaba mare a societății. Cum au evoluat lucrurile în ultimii ani și ce soluții există pentru localitățile fără sistem de canalizare (VIDEO)

Progresul tehnologic ne ia cu asalt societatea. Nu ne mai mirăm când auzim că  roboți deștepți fac ciorbă, aspiratoare inteligente aleargă grăbite pentru a șterge praful, iar mașinării vorbărețe decid când e timpul să dormim și când e vremea mesei. De asemenea, nu ne miră nici faptul că sute de copii din Moldova merg la veceu în curtea școlii. Indiferent dacă e vară sau iarnă, ei își fac nevoile afară, de multe ori acompaniați de alți câțiva colegi. Igiena, considerată a fi una dintre principalele deprinderi de viață, este omisă aproape în totalitate. Asta pentru că elevii sunt nevoiți să facă  exerciții de respirație ca să găsească suficient curaj pentru a păși în încăperea numită veceu. Contrar bunelor practici, după ce își fac nevoile, cei mai mulți dintre ei nu-și spală mâinile. De ce? Pentru că nu au unde și nu au cu ce.

Satul Maximovca, raionul Anenii Noi. Aflată la doar o azvârlitură de băț de capitală, localitatea se poate lăuda cu o școală mare. Mai bine zis cu o clădire a școlii, căci propriu zis la ore vin 82 de elevi. Când afară e vreme prielnică, cei mici își fac nevoile la veceul din curte, spune directoarea instituției. Pe timp de iarnă, însă, managera dă asigurări că la dispoziția copiilor stă veceul din interiorul instituției.

„În perioada caldă a anului copiii se folosesc de veceul de afară, iar în perioada rece de veceele din interior. Avem la etajul unu și la etajul doi vecee pentru clasele primare și pentru cei mai mari.  Ele funcționează”, a spus directoarea gimnaziului, Ecaterina Arapu.

 Chiar și așa, femeia recunoaște că profesorii au o cameră de baie în interior, accesibilă pe întreg parcursul anului. Sau aproape pe întreg parcursul anului:

„Aici e pentru profesori.

-Dar profesorii să înțeleg că și iarna și vara merg la veceu în interior?

-Da. Ei, mai ies ei și afară.

-Dar văd că nu funcționează acum.

-Păi s-a stricat un pic, dar aici lucrează. Sunt două despărțituri.

-Da câți profesori aveți?

-15”.

De la vorbe la fapte, cale lungă...

Ecaterina Arapu știe cât de importantă este igiena în viața organismelor în creștere. Directoarea dă asigurări că această deprindere de viață le este insuflată copiilor mai ales atunci când merg la veceu. Deși cuvintele rostite contrazic realitatea existentă, managera spune că de oroarea veceului extern elevii au parte doar atunci când afară sunt temperaturi rezonabile. Adică aproximativ cinci luni pe an.

„Veceul de afară e închis acum. Nu-l folosim, nu le dăm voie copiilor să se ducă afară pentru că e frig. Părinții au mereu obiecții să nu răcească. Sunt și copii bolnavi cărora părinții nu le permit să plece afară”, a spus Arapu.

Toaleta din interiorul instituției este un motiv de mândrie pentru Ecaterina Arapu. Directoarea spune că veceul este rezultatul unui proiect implementat în parteneriat cu Fondul de Investiții Sociale. Deși dotată cu apă caldă și săpun, camera de baie nu întrunește o altă necesitată primară a oamenilor – intimitatea. Managera gimnaziului este, însă, de altă părere:

„Văd că intră câte trei copii, deci nu se prea respectă intimitatea?

-Da de ce? Pot să intre câte unul și să închidă ușa.

-Mă refer în special la fetițele mai mari.

-Da nu e nicio problemă, că nu-s așa de mulți copii ca să nu reușească.

-Adică le asigurați și dreptul la intimitate?

-Dapoi cum”.

Specialiștii în domeniu sunt de părere că instituțiile de învățământ amplasate în mediul rural se confruntă cu probleme mai mari la capitolul asigurării elevilor cu toalete decente.

„Pentru instituțiile școlare din sate este dificil de două ori. În primul rând pentru că instituțiile sunt mici și automat au finanțare mai mică, în al doilea rând pentru că în sate nu există infrastructura din mediul urban. Avem încă sate unde nu există sisteme de alimentare cu apă, sate în care toaletele au fost construite doar afară, acele latrine clasice. Din aceste considerente se stă prost”, a declarat specialista în apă, sanitație și igienă, Corina Andronic.

Copiii evită veceurile...

 Andronic susține că nu puține sunt cazurile când veceurile sunt evitate de copii din cauza stării în care se află:

„Avem toaletele din exterior pe care copiii le evită pentru că nu sunt îngrijite, și nici nu avem toate cele necesare pentru ca elevii să-și poată spăla mâinile cu apă și săpun și încă să le usuce după”.

 Experta enumeră și cazuri în care în pofida investițiilor făcute, blocurile sanitare rămân închise în lipsa sistemelor de epurare.

„E vorba de priorități. Dacă s-ar considera o prioritate soluționarea problemei de alimentare cu apă, sanitație, practici de igienă – acest lucru s-ar face cu banii existenți în comunitate”, spune Corina Andronic.

O problemă, trei soluții...

 Între timp, atât Moldova, cât și multe alte țări din spațiul ex-sovietic au la dispoziție trei soluții pentru a rezolva problema mersului la baie:

„Una este latrina – acea toaletă cu hazna de afară, dar care poate fi îmbunătățită și poate fi curățită și întreținută astfel încât să nu fie oroare”.

A doua soluție, cunoscută de toată lumea, este toaleta cu spălare de apă. Totuși, Corina Andronic precizează că o asemenea metodă poate fi pusă în practică doar în localitățile în care există rețele de apă funcționale și stații de epurare. O a treia opțiune este toaleta cu separarea urinei de masele fecale.

„Nu este o soluție pentru lumea a treia. Nu este o soluție second-hand. Este o soluție tehnică, aplicabilă în cadrul local, acolo unde nu există rețea de alimentare cu apă și unde nu există sisteme de canalizare”, spune experta.

 Această alternativă a fost implementată în peste 50 de instituții de învățământ din țara noastră, iar situația este diversă. Andronic spune că sunt școli care le-au întreținut foarte bine și au înțeles cum trebuie s-o facă și sunt școli care nu au acordat prea multă atenție condițiilor de întreținere și s-au confruntat cu anumite probleme.

Când alternativele sunt puse în practică...

Unul dintre liceele care a încercat să implementeze această soluție este cel din satul Vorniceni, raionul Strășeni. Deși la început ideea părea a fi bună, în condițiile lipsei unei stații de epurare, în timp inițiativa a dat chix.

„Este un miros înțepător în școală deoarece în 2008 am aplicat un proiect. De atunci au trecut ani de zile, iar undeva ceva nu funcționează bine. Proiectul constă în construcția unui bloc sanitar eco-san, nu pe bază de apă ci pe bază de rumeguș. Din start a părut un lucru foarte bun, dar acum avem unele probleme. Avem nevoie de mai multe resurse financiare pentru a-l menține, dar și pentru a scăpa de acest miros”, a declarat directoarea liceului, Vera Rotaru.

Managera explică că, în conformitate cu tehnologia, urina este stocată în patru colectoare de câte 8 tone fiecare. Și masele fecale sunt colectate în niște containere, care se depozitează, se păstrează, iar peste ani sunt evacuate și pot servi drept compost pentru culturile agricole:

„Se adună multe tone de urină, iar pentru noi este o problemă pentru că trebuie să evacuăm, iar asta necesită cheltuieli mari pentru o instituție. Odată la o lună jumătate cheltuim 4000 de lei pentru a evacua urina”.

Directoarea liceului a vorbit despre potențialele cauze care au pus bețe în roțile bunei funcționări a proiectului.

„S-au invocat mai multe motive: ba că nu este în ordine păstrată blocul, dar așa este în fiecare zi. Undeva a fost problema cu ventilația, am încerca să o rezolvăm dar nu a fost o soluție salvatoare. În prezent încercăm în mod și chip să scăpăm de acest necaz. Pe timp de vară este insuportabil. Întreg etajul întâi miroase”, a spus Vera Rotaru.

În aceeași ordine de idei, specialiștii sunt convinși că stația de epurare ar putea fi o soluție, dar nu va fi o soluție salvatoare dacă nu se respectă și alte criterii:

„Soluții ar fi de ordin tehnic, dar e necesară investiția primară care nu este mică și este necesară și finanțarea și întreținerea bunei funcționări. Dacă o școală ar avea o stație de epurare, asta ar fi o soluție nemaipomenită. Dar, această instituție trebuie să mai aibă și banii necesari pentru a funcționa această stație de epurare, să aibă un serviciu contractat de întreținerea a acesteia și bună exploatare”.

Totul e despre priorități...

Fondatoarea mișcrii „Părinți solidari” explică legătură dintre deciziile pe care le iau directorii de școală și buna funcționare a blocurilor sanitare.

„În școli este un pic mai complicat pentru că depinde de managerul instituției cum gestionează resursele financiare. Managerul setează prioritățile de aceea avem tablouri foarte diferite – de la blocuri sanitare reparate, cu condiții bune, moderne și relativ curate, la veceuri care se află în curte, făcute din scânduri, care mai nu cad peste copii”, a spus Ala Revenco.

De cealaltă parte, experta Corina Andronic subliniază că o parte din responsabilitate ar trebui să stea și pe umerii comunității:

„Dacă s-ar vrea și s-ar gândi la nivel de mobilizare și de implicare a cetățenilor și a tuturor părților implicate ar putea fi găsite soluții. Noi am întâlnit școli care colectau maculatura și o dădeau la schimb pentru hârtie igienică. Norma sanitară spune foarte clar: indiferent de ce tip de toaletă ai la școală, ea trebuie dereticată după fiecare pauză. Oricine poate să-și imagineze cât de dereticată era toaleta la care mergea când era la școală. Nu era. Nici cea de afară, nici cea din interior. Poate doar cea pentru profesori”.

Ala Revenco adaugă că monitorizarea la care sunt supuse școlile din Moldova atunci când vine vorba de asigurarea cu produsele minim necesare pentru igiena copiilor este aproape inexistentă:

„Nimeni nu monitorizează ca instituțiile de învățământ să primească necesarul conform normelor modificate. Noi când am sesizat problema erau normele din anii 80. Nici în Chișinău nu se monitorizează ca o grădiniță sau o școală să primească necesarul de produse igienice și să asigure curățenia în veceu în baza acestor produse”.

Și părinții ar trebui să aibă ceva de spus...

Corina Andronic este de părere că elevii ar trebui să fie mai vocali și să vorbească deschis despre aspectele de care se simt deranjați atunci când merg la baie.

„Copiii trebuie să vorbească foarte clar despre ce impedimente întâlnesc atunci când merg la toaleta școlii. Cea din curte: nedereticată, unde bate vântul, unde intră zăpada iarna, unde nu se simt în siguranță, fără separatoare, fără uși”, spune experta.

 Specialista adaugă că și părinții ar trebui să manifeste un maxim interes față de starea veceurilor la care merg copiii lor la școală:

„Eu n-aș pune sarcina doar pe autorități. Eu aș vrea să cred că părinții vor merge în aceste instituții și vor intra și pe la baie, măcar la 1 septembrie, măcar atunci când merge la adunarea cu părinții. Înainte de a merge în clasă, să meargă la toaletă și să vină și să întrebe directorul școlii nu câți bani se vor strânge pentru fundație, dar cât din banii strânși pentru fundație vor fi utilizați pentru buna întreținere a blocurilor sanitare”.

În concluzie, Ala Revenco susține că autoritățile ar putea face niște pași simpli în întâmpinarea managerilor școlari, astfel ca cei din urmă să reușească să și folosească veceele în care au investit pentru a le moderniza.

„În unele raioane se ajunge la 50 lei pentru metrul cub de apă. Directorii și persoanele care gestionează școala închid robinetele. Elementar închid robinetele pentru că nu au cu ce plăti apa. În acest caz ar fi o soluție ca școlile să aibă prețuri preferențiale la serviciile comunale ca să-și poartă permite să le achite”, spune fondatoarea mișcrii „Părinți solidari”.

De la cifre, la realitate...

Potrivit datelor oficiale, din cele 1135 de școli din Moldova, aproape jumătate necesită reparație capitală. 1041 dintre ele sunt aprovizionate cu apă rece, și doar 444 au apă caldă. Deși, conform statisticilor, 720 de școli au grupuri sanitare în clădire, numărul funcțional al acestora este cu mult mai mic.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA.  Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Vezi și aceste știri
România a ridicat temporar obligația de autoizolare pentru 14 zile de la intrarea în țară. Totuși sunt cazuri ce prevăd răspundere penală

România a ridicat temporar obligația de autoizolare pentru 14 zile de la intrarea în țară. Totuși sunt cazuri ce prevăd răspundere penală

La mănăstirea Noul Neamț din Chițcani a fost confirmat un focar de infecție cu COVID-19

La mănăstirea Noul Neamț din Chițcani a fost confirmat un focar de infecție cu COVID-19

Descoperă  porțile și fațadele caselor umbrite de ani de la Orheiul Vechi într-o excursie în imagini (GALERIE FOTO)

Descoperă porțile și fațadele caselor umbrite de ani de la Orheiul Vechi într-o excursie în imagini (GALERIE FOTO)

Advertoriale
Valentina Burunciuc a dedicat 38 de ani la Vinăria Purcari: „E lucru de răspundere cu vinul, lucrezi atent toată ziua, cântărești și nu îți pierzi concentrarea.”

Valentina Burunciuc a dedicat 38 de ani la Vinăria Purcari: „E lucru de răspundere cu vinul, lucrezi atent toată ziua, cântărești și nu îți pierzi concentrarea.”

Vara asta, stai pe chill #ÎMPREUNĂ: maicom a lansat o linie de tricouri în colaborare cu KIT KAT ™

Vara asta, stai pe chill #ÎMPREUNĂ: maicom a lansat o linie de tricouri în colaborare cu KIT KAT ™

Donație importantă de medicamente, incluse în protocolul național de tratament al pacienților infectați cu COVID-19

Donație importantă de medicamente, incluse în protocolul național de tratament al pacienților infectați cu COVID-19

DONEAZĂ
Descarcă aplicația AGORA
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Inna Polișciuc, tânăra care își petrece viața în căutarea cadrului perfect (FOTO)
    Oameni ca tine: Inna Polișciuc, tânăra care își petrece viața în căutarea cadrului perfect (FOTO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament” cu Vladimir Voronin: Cine-i Ceburașka, paznic la harbuzărie și ce crede ex-președintele despre tușonka de la Condrița (AUDIO)
  • Oameni ca tine: A transformat dragostea pentru gătit în artă. Povestea Tatianei Raețcaia, tânăra care a înnebunit bucureștenii cu gustul deliciilor moldovenești (VIDEO, FOTO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Enciclopedia „Vreau să știu partidele” și de ce alegerea unei denumiri de formațiune seamănă cu un joc de păcănele (AUDIO)
  • Dumitru Orescu - Business în agricultură, seceta, investiții, pierderi de milioane | Nota de Plată
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • „Lăsată în arhivă 2 ani și abia acum lansată” – O tânără interpretă de la noi...
  • Zâmbărele vor lansa un serial de comedie! Află cum poți fi și tu unul dintre „Oamenii...
Cele mai populare
  • 1
    Cebotari a fugit din țară? Bolea: Cu toată familia a plecat în această noapte. Ce spune Sîrbu
  • 2
    Voronin, despre gospodăria cu care se laudă Dodon la Condrița: „Așa castraveți, așa găini și așa tușoncă trebuie să fie în beci la fiecare om” (FOCUS)
  • 3
    COVID-19 a luat viața încă a unui cadru medical. A decedat medicul de familie Ion Hanganu
  • 4
    Un miel, 10 litri de vin și 250 de euro, ca să scape de serviciul militar: Un tânăr a denunțat membrii comisiei medicale pentru că nu s-ar fi ținut de cuvânt
Autentificare