Curtea Constituțională explică de ce a respins sesizarea lui Dodon, cu privire la CSM

Președintele Igor Dodon nu a adus argumente referitoare la neconstituționalitatea problemelor menționate. Așa a explicat Curtea Constituțională (CC) decizia de a respinge ca inadmisibilă sesizarea șefului statului, care a cerut magistraților să se expună asupra proiectului de lege cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Prevederile contestate de Dodon

Președintele a solicitat Curții să examineze dacă unele prevederi din legea adoptată de Parlament, la 20 decembrie 2019, nu contravin Constituției, prin prisma următoarelor aspecte:

(a) cinci membri ai CSM din rândul profesorilor de drept titulari urmează a fi numiți de Parlament, cu votul majorității deputaților aleși;

(b) președintele CSM este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului;

(c) pentru funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcția de judecător de cel puțin trei ani efectiv lucrați, și

(d) pentru funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani.

Șeful statului a menționat că normele contestate contravin articolelor 1 „statul de drept”, 7 „supremația Constituției”, 15 „universalitatea drepturilor și libertăților”, 16 „egalitatea” și 122 „componenţa Consiliului Superior al Magistraturii” din Constituție.

Sesizarea, respinsă ca inadmisibilă

Pe 24 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de către șeful statului.

„Curtea a analizat sesizarea și a observat că autorul ei nu a adus argumente referitoare la neconstituționalitatea problemelor menționate la punctele (a) și (c) menționate mai sus. Curtea a respins aceste părții ale sesizării ca nemotivate”, a explicat Înalta Curte într-un comunicat.

Votul secret din rândul judecătorilor

Cu referire la prevederile care stabilesc că preşedintele CSM este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului, Curtea a invocat articolul 122 din Constituție. Acest articol prevede că Consiliul este alcătuit din membri aleși (judecători şi profesori titulari) și membri de drept (preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiției şi procurorul general).

„Curtea a observat că în Constituție nu este reglementată procedura alegerii Președintelui CSM, nu este prevăzut dacă acesta trebuie ales din rândul judecătorilor sau din rândul profesorilor titulari, nu se stabilește numărul de membri ai Consiliului, nu se stabilește procedura alegerii membrilor, și nu se stabilește nici proporția de membri judecători și membri profesori titulari”, a explicat CC.

Pe de altă parte, Curtea a observat că, potrivit Constituției, organizarea şi funcţionarea CSM se reglementează prin lege organică. Astfel, ține de discreția Parlamentului să stabilească cota membrilor aleși, precum și apartenența președintelui CSM la una dintre cele două profesii. Curtea a conchis că acest capăt al sesizării nu prezintă o problemă de constituționalitate.

Totodată, Curtea a subliniat că „interdicția alegerii președintelui Consiliului Superior al Magistraturii din rândul membrilor care nu sunt judecători poate fi considerată un pas înapoi regretabil”.

Lipsa sancțiunilor disciplinare

Cu referire la prevederile care stabilesc că în funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani, Curtea a reținut că articolul 122 din Constituție nu reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii care pot deveni membri ai Consiliului. Curtea a menționat că nu poate analiza situația judecătorilor care candidează la funcția de membru al Consiliului din perspectiva drepturilor fundamentale ale omului, deoarece nu a identificat ce drept al candidaților garantat de Constituție ar fi afectat prin impunerea acestei condiții.

Curtea a menționat că lipsa abaterilor disciplinare ale candidaților la funcția de membri ai Consiliului din rândul judecătorilor nu prezintă o problemă de constituționalitate, ci mai curând o problemă a prestigiului justiției. Mai buna soluționare a acestei probleme ține de marja discreționară a Parlamentului.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim