Astfel, Agenția „Apele Moldovei” a fost fondator a 17 întreprinderi de stat cu diverse profiluri de activitate, precum irigare, desecare, exploatarea și întreținerea digurilor, gestionarea lacurilor și a barajelor etc.
Un comunicat al Curții de Conturi se anunță că pe numele a trei întreprinderi dintre cele 17 le-a fost inițiată procedura de insolvabilitate, iar o întreprindere a fost privatizată.
Actualmente, fondatorul acestor întreprinderi este Agenția Proprietății Publice, potrivit unei hotărâri de guvern din 2018.
Mai mult, experții de la Curtea de Conturi au constatat că Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor și a hidroameliorației în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, au avut următorul impact:
- „activitățile au fost realizate doar pe anumite segmente;
- acțiunile din partea factorilor responsabili au condiționat degradarea substanțială a sistemelor centralizate de irigare și a celor de desecare;
- activitatea insuficientă de consolidare a infrastructurii critice gestionate de către Întreprinderile de stat (diguri și baraje), adeverită prin lipsa unui echipament și utilaj corespunzător sau utilizarea echipamentului uzat și lipsit de randament;
- lipsesc resurse umane, direcționate spre reparația și întreținerea digurilor și barajelor, a determinat degradarea elementelor de protejare a teritoriilor contra apelor mari din râuri și râulețe, riscurile de depășire a nivelului de deversare fiind mari (drept exemplu se prezintă riscul de inundare a localităților din raionul Ștefan Vodă, situate în avalul râului Nistru, dar și rupturile de lacuri și iazuri de pe cursul râului Răut din luna mai 2019)”.
Autor:
Curtea de Conturi susține că unii administratori ai întreprinderilor au beneficiat de remunerări fără legătură cu performanțele lor, din contul subvențiilor primite din bugetul de stat.
„Unii administratori ai întreprinderilor au făcut uz de prevederile contractuale și ale cadrului normativ și nu au contribuit la desfășurarea și dezvoltarea activității întreprinderilor de stat, prin elaborarea planurilor de dezvoltare, sau de identificare a unor surse suplimentare de resurse financiare, dar au beneficiat de remunerare necorelată cu performanțele întreprinderilor, din contul subvențiilor primite din bugetul de stat, se arată în comunicatul de la Curtea de Conturi”.
Autor:
În perioada evaluată, numărul angajaților a scăzut cu 33%, de la 988 la 656 de lucrători.
„Diminuarea numărului angajaților a avut loc ca urmare a condițiilor de optimizare a cheltuielilor, având în vedere micșorarea capacităților funcționale ale întreprinderilor de stat, neprestarea serviciilor de irigare, și chiar nesolicitarea serviciilor de irigare din partea agricultorilor”, mai precizează sursa.
Autor:
Analiza performanței indicatorilor financiari înregistrați în anii 2015-2018 denotă că, aceștia s-au înrăutățit ca urmare a guvernării neperformante a factorilor de decizie.
„Astfel, activele nete au înregistrat tendințe descendente de la 404 mil. lei în anul 2015 până la 211,68 mil. lei în anul 2018, înregistrând în perioada analizată și pierderi, și profituri. Creșterea îndatorării a avut efect negativ asupra poziției financiare, afectând profitabilitatea și, ca urmare, materializarea riscului fiscal pentru bugetul public național”.
Autor:
În perioada evaluată, întreprinderile de stat, atât la capitolul venituri, cât și la capitolul cheltuieli au înregistrate tendințe de scădere, mai precizează sursa.
Ponderea majoră în venituri le revine veniturilor operaționale, și celor provenite din serviciile de pompare a apei la irigare și desecare, care în anii 2015-2018 au variat de la 66,7% în 2015 până la 80,0% în anul 2018.
Concluzia Curții de conturi este că factorii de decizie responsabili de gestionarea Întreprinderilor de stat, al căror fondator în perioada anilor 2015-2018 a fost Agenția „Apele Moldovei”, „nu au manifestat spirit de bună guvernare și administrare a patrimoniului utilizat în procesul de gospodărire a apelor și a hidroameliorației, ceea ce a condiționat degradarea și distrugerea semnificativă a sistemului de irigație național, pierderea elementelor patrimoniului public și cheltuirea neperformantă a resurselor financiare publice”.Amintim că în 2018, raportul de audit efectuat de Curtea de Conturi a pus în lumină denaturări uriașe în rapoartele financiare ale Agenției de Stat „Apele Moldovei”. Astfel, subsidiile în valoare de circa 10 milioane de lei, acordate unei întreprinderi gestionate de „Apele Moldovei” au fost utilizate contrar destinației.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.