Totodată, este atestată o creștere a discrepanței dintre cererea pentru forță de muncă și oferta de specialiști din partea sectorului educațional de toate nivelele. Doar abordarea complexă a parametrilor structurali şi de eficienţă poate să contribuie la o creştere și dezvoltare durabilă, se mai menţionează în studiu.
Piaţa muncii din Republica Moldova a ajuns la un echilibru dinamic în ultimii patru ani. Se observă o stabilizare a ratei de ocupare în jurul nivelului de 39%, a celor care lucrează peste hotare în jurul de 26% şi celor încadrați în sectorul informal, sau având un loc de muncă neoficial în jurul a 19%. Structura dată a populaţiei economice active arată domeniile posibile de acţiuni pentru maximizarea ratei de ocupare în economia naţională formală. Aceasta este posibil preponderent prin micşorarea cotelor ce revin migrației şi economiei informale.
Deşi ritmurile de migraţie a forţei de muncă au încetinit, în 2013 numărul celor care lucrează peste hotare a continuat să crească, ajungând la 332,5 mii și, practic, recuperând pierderile în cifre absolute după criza din 2008. Datorită amplorii procesului şi evoluţiilor curente în ţările cu prezență majoră a migranţilor moldoveni, în primul rând în Federaţia Rusă, variabila dată obţine tot mai mari ponderi în evoluţia ulterioară pe piaţa muncii atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de vedere structural.
Modelul de export de muncă a făcut economia naţională susceptibilă la evoluţiile de pe pieţele externe şi receptivă la şocuri, dinamica migraţională având în cazul nostru o mişcare pro-ciclică. Alt aspect calitativ al pieţii muncii reprezintă dinamica productivității muncii în comparaţie cu creşterile salariilor din sectorul real. Din Figura 7 se observă că rata de creștere a productivității muncii, cu excepția anilor 2010 și 2011, s-a menținut la un nivel inferior față de creșterea salariului mediu. Dinamica menționată denotă competitivitatea scăzută a sectorului real, cauzată de accesul limitat la capital și tehnologii, fapt ce reprezintă una din principalele provocări pe termen mediu și lung pentru economia națională
Provocări și prognoze pe termen scurt și mediu:
- Datorită prognozelor de creştere moderată în 2014, nu se anticipează mişcări spontane în principalii indicatori privitor forţa de muncă. Indicatorii dați vor oscila în jurul echilibrului stabilit pe termen mediu cu o tendință de îmbunătățire în anul curent, datorită unor posibile investiții majore în ramura construcții de mașini, soldându-se cu crearea a circa 5.000 locuri de muncă.
- Evoluţia în structura de angajare pe ramuri va continua trendul din anii precedenţi. Datorită temperării prognozate de creştere în sectorul agricol, va scădea numărul celor angajaţi în acest sector, fiind compensat de creşterea angajaţilor în sectorul de servicii.
- Se va păstra discrepanţa dintre creşterea salariilor reale şi creşterea productivităţii, fenomen cauzat de echilibrul suboptim stabilit pe piața de muncă. Efectul întârziat al reformelor din sistemul de învățământ, insuficiența investițiilor și menținerea cotelor importante a migrației și sectorului informal o să contribuie la menținerea dezechilibrului dintre cererea și oferta de muncă, perpetuând discrepanța menționată.
- Există riscuri externe de încetinire a economiilor cu număr semnificativ de migranţi moldoveni, precum şi riscuri geopolitice. Riscul major în această privinţă vine din partea unei posibile înrăutăţiri a relaţiilor bilaterale moldo-ruse. Pe lângă faptul că economia Federaţiei Ruse în termen mediu a întrat într-un proces de decelerare, fapt reflectat asupra cererii pentru forța de muncă, există o probabilitate de expulzare a unui număr semnificativ (288 mii) de migranţi moldoveni din această ţară. Acest scenariu „pesimist” poate cauza un şoc pentru piaţa de muncă locală. Conform estimărilor în baza unui model structural al economiei moldovenești, un asemenea șoc ar putea produce o recesiune de 4 trimestre, cu o reducere a consumului total cu 9,4%, a veniturilor bugetare – cu 8,3%, a importurilor – cu 6,4%, a investițiilor – cu 4% și a creșterii PIB – cu 8,3%.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.