Fost președinte al Curții Constituționale (CC), Alexandru Tănase, a criticat ședința Consiliului științific consultativ de pe lângă Înalta Curte, la care s-au pus în discuție două sesizări depuse la CC. Potrivit lui Tănase, consultările au fost, de facto, deliberări pe dosare pendinte, care trebuie să se desfășoare în secret. Totuși, acestea au fost publice și chiar transmise în direct, fapt criticat de Tănase.
Curtea Constituțională a organizat, marți, o ședință la care a discutat două sesizări aflate pe rol. Una dintre ele este cea despusă de fostul procuror general interimar, Dumitru Robu. Încă în august 2019, Robu se interesa dacă se permite sau nu pornirea urmăririi penale în privința judecătorilor constituționali atât pe durata exercitării mandatului și după încetarea acestuia, fără avizul prealabil al Curții Constituționale.
O a doua sesizare pe care a pus-o în discuție colegiul CC a fost sesizarea depusă de deputații Sergiu Litvinenco, Alexandru Slusari și Vasile Bolea, prin care se întreba dacă sistemului electoral mixt se aplică în cazul unor eventuale alegeri parlamentare anticipate, în contextul în care Parlamentul a votat pentru revenirea la sistemul electoral proporțional.
Decizia de a discuta public aceste două sesizări a fost dur criticată de Tănase.
„În ultimul timp, nu ne mai surprinde nimic. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a organizat o ședință a așa-numitului „Consiliului consultativ”, unde a pus în discuție (atenție!) sesizările aflate pe rol! Pentru a păstra naturalețea atmosferei kafkiene, discuțiile au fost transmise în direct în spațiul online. Aceste discuții au fost, în esență, deliberări preliminare pe dosare pendinte, care la orice curte constituțională, dar și instanță de judecată ordinară, trebuie să se desfășoare în secret”, consideră fostul președinte CC.
Fostul magistrat a punctat că, și în cazurile în care o instanță constituțională solicită opinia amicus curiae, consultările se fac fără participarea judecătorilor constituționali, „anume pentru a evita orice umbră de îndoială în privința unei opinii deja formate sau influențate din afară”.
„Cel mai interesant este că în cazul unora din aceste sesizări, judecătorii CCM au la dispoziție deja opiniile comunicate de către Comisia de la Veneția. Se pare însă că nici acestea nu le sunt suficiente pentru a putea lua o decizie. Nu cunosc nici o curte constituțională din lume unde s-ar organiza asemenea „consultări populare” pe dosarele pendinte. Nu știu dacă judecătorii CCM realizează că ei înșiși s-au pus în imposibilitatea de a examina sesizările pendinte pe care le-au pus în discuție înainte de pronunțarea soluției, urmând a se abține sau să fie recuzați de la examinarea acestor dosare. Asta într-o țară normală. Nu și la noi. Curios care ar fi reacția, dacă mâine judecătorii din instanțele de drept comun, urmând exemplul Curții Constituționale din Republica Moldova, vor organiza „consultări publice” cu experții referitor la soluțiile pe care ar trebui să le pronunțe în cauzele pe care le au pe rol”, se întreabă Tănase.
Vezi și aceste știri
Autoritățile locale vor putea crea asociații de dezvoltare intercomunitară în vederea realizării unor proiecte. Legea, aprobată de deputați
La 24 februarie, UE urmează să anunțe al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, declară von der Leyen
