Felicia Nedzelschi
Viceprimarul capitalei, Victor Chironda, responsabil de domeniul planificării urbane, anunță „stare dezastruoasă” în cazul stațiilor de așteptare a transportului public. Funcționarul le-a împărțit în trei categorii: cele aflate în gestiunea unui agent economic; așa-zisele stații cu puncte de comerți și stații care „există doar pe hârtie”. Chironda a anunțat că va cere rezilierea contractelor cu toți agenții economici care au construit în stații pavilioane comerciale, dar și cu firma Epa-Media, care luase în gestiune o jumătate din toate stațiile din oraș.
„Am dispus o inventariere a stațiilor de transport public. Situația e dezastruoasă. Din totalul de 546 de stații in municipiu, la moment avem trei tipuri: stațiile distruse ale Epa-Media - o schemă din 2007, prin care un agent economic a devenit proprietarul a 267 de stații pe care le-a lasat sa degradeze complet; pavilioane comerciale - o altă schemă prin care 128 de stații din „stații cu puncte de comerț” s-au transformat in „pavilioane de comerț cu două scaune”; peste 150 de stații existente doar pe hârtie, unde nici un fel de acoperiș sau scaune nu există”, spune Chironda.
Viceprimarul a punctat că este „inadmisibil” ca stațiile de așteptare a transportului public „să fie transformate în magazine sau panouri publicitare.
„Am cerut inițierea procedurilor de reziliere a contractelor cu toți agenții economici care au construit pavilioane comerciale în locul stațiilor de așteptare a transportului public. Contractul cu Epa-Media expiră în 2021. Până atunci vom face toate demersurile pentru rezilierea contractului. Astfel de „parteneriate public-private” compromit principiul de PPP. În curând vom prezenta un concept de stație de transport care corespunde principiilor de design universal pentru a asigura orășenii cu stații de așteptare comode, acesibile și frumoase”, a promis viceprimarul.
Amintim că în 2014 se anunța „marea reparație” a stațiilor de așteptare. Atunci, în parteneriatul cu Epa-Media, urmau să fie renovate circa 300 de stații, pentru care administrația locală scosese din buzunar trei milioane de lei, pentru fiecare stație fiind necesari între 10 mii și 20 de mii de lei.
