„Și eu am trăit în comunism! Părinți - copii: ce ați făcut, ce am fi făcut?” Cu acest generic biroul de la Chișinău al Radio „Europa Liberă” (REL) a lansat a doua ediție a proiectului multimedia „Antinostalgia”. Timp de două zile, dintr-un februarie care doar amenința a iarnă, echipa de jurnaliști și cei doi invitați speciali ai primei serii de dezbateri (Ana Blandiana și Mark Mazureanu) au discutat cu elevii și profesorii de la două licee din raionul Căușeni, dar și cu tineri, oameni de artă, istorici și diplomați de la Chișinău, despre cât de grea și importantă sunt amintirile acelor vremi.
La Liceul „Meșterul Manole” din satul Sălcuța, raionul Căușeni, încă de la intrare ești întâmpinat cu mesaje care te îndeamnă să-ți cunoști identitatea națională, istoria și obârșia. Atmosfera a impresionat-o profund pe poeta din România Ana Blandiana, una din cele mai puternice voci de rezistența împotriva comunismului.
„Faptul că poate exista în provincie o școală care să arate așa cum e cea de la Sălcuța, cu o bibliotecă a școlii așa cum e, este un motiv de optimism într-o lume în care politicienii nu ne dau prea mult prilej să fim optimiști. Sper să existe în Republica Moldova cât mai multe școli în care să scrie pe pereți ce trebuie să faci și în ce trebuie să crezi”, le-a spus Ana Blandiana elevilor.
În discuțiile cu elevii de la Sălcuța, Ana Blandiana și-a amintit și de primul ei job, cel de zugrav pe un șantier de construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei, preotul Gheorghe Coman, fiind declarat chiabur și arestat ca „dușman al poporului”. Fiică a unui deținut politic, Ana Blandiana a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj. Înainte de Revoluția din 1989, de trei ori i s-a luat dreptul de a publica, numele și cărțile ei fiind scoase și interzise în biblioteci.
În anul 1993, Ana Blandiana reușește să convingă Consiliul Europei (CE) ca pe locul fostei închisori politice din Sighetu Marmației să fie creat Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței. Cinci ani mai târziu, Memorialul de la Sighet este nominalizat de CE în primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.
Revenind la prezent, invitații dezbaterii i-au îndemnat pe elevi să nu obosească să citească și să caute răspunsuri. Să discute cu părinții și bunicii despre acele vremi. Și desigur să-și pună mereu întrebări și să aibă curajul să spună ceea ce gândesc.
„Mă uit la uniformele voastre și îmi amintesc de uniformele noastre. Pe timpul sovietic, aveau rolul de uniformizare, dar aici, acum creează o comunitate. Când am plecat în vest, am schimbat sistemul de învățământ. Prima sarcină pe care am primit-o a fost să citesc o listă lungă de cărți la un anumit subiect. Peste ani, am înțeles că, prin sistemul nostru de învățământ, noi acceptăm o dogmă. Profesorii ne spun: „Ăsta este adevărul, tu învață-l și acceptă-l”. Sistemul din ocident nu te lasă să accepți adevărul. Tu ești actorul care operează cu date. Asta este ceea ce nu avem la noi. Oamenii au învățat o istorie „corectă” pe care au acceptat-o. Vine un altul care operează cu o altă istorie „corectă” și ei o acceptă. Atât timp cât o să acceptați aceste istorii „corecte” și nu o să puneți întrebări „de ce”, atât timp o să înghițiți ceea ce vi se oferă”, le-a spus elevilor directorul executiv al Asoziației ASIST, Mark Mazureanu.
În context, directoarea liceului din Sălcuța a menționat că fiecărui vârstnic din localitate, cu care dacă te întâlnești și încerci să discuți la subiect, i se umezesc ochii.
Elevii la rândul lor și-au exprimat dorința de a interacționa mai mult cu semenii lor de peste Prut și a face schimburi de experiență, inclusiv prin organizarea de spectacole poetice. Iar ca alternativă pentru monumentele sovietice pe care le întâlnim și astăzi în centrul satelor din Republica Moldova, tânăra generația a propus ca fiecare localitate să aibă cartea sa de mărturii despre perioada foametei și a deportărilor.
„Uniunea Sovietică a fost cea mai mare și cea mai îngrozitoare. Ziarele care erau pe atunci trebuia să citești invers ca să înțelegi ce se întâmplă. Dacă nu veți înțelege ce au trăit părinții și buneii voștri și care e deosebirea dintr-un sat din Republica Moldova și unul din Germania occidentală, va fi greu să distingeți realitatea acelor vremi”, a mai adăugat Ana Blandiana.
Proiectului multimedia AntiNostalgia - Privind spre viitor etse realizat de Biroul de la Chișinău al Radio „Europa Liberă”, finanțat de Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova.
Vezi și aceste știri
Top șapte orașe din R. Moldova cu cea mai mare proporție a tinerilor: Bălți, Ungheni și Chișinău, pe primele locuri (INFOGRAFIC)
Troleibuzele 17, 28, 34 și autobuzul 23 își schimbă rutele de circulație pentru 12 zile. Mai multe străzi intră în reparații
