1. Dle guvernator, înțelegem că prin această modificare, capitalul statutar al BNM nu va mai trebui să fie de minim 10% din obligațiuni (cum e în prezent), dar mai mic. Care ar fi plafonul? Nu riscă BNM prin această modificare să-și îngusteze spațiul de manevră în promovarea unei politici monetare echilibrate și eficiente? Mai ales că în ultimii ani nivelul capitalului statutar a fost mult mai mic decât minimul stabilit de legislație.

Înainte de toate, voi preciza că noul mecanism de distribuire a profitului Băncii Naționale a Moldovei către bugetul de stat a fost identificat în procesul discuțiilor cu experții Fondului Monetar Internațional (FMI). Acest model a fost agreat în așa fel ca să nu afecteze nivelul minim adecvat al capitalului BNM. Capitalizarea adecvată a băncii centrale este o condiție necesară și indispensabilă pentru promovarea unei politici monetare eficiente. După cum se știe, decapitalizarea unei bănci centrale provoacă instabilitatea financiară a țării, cu impact social-economic ce lovește, preponderent, în cetățeanul de rând. Tocmai de aceasta am fost preocupați, când am agreat mecanismul respectiv cu Guvernul și FMI.

Conform modelului pentru care se optează, profitul BNM urmează să fie direcționat parțial către bugetul de stat, când capitalul băncii centrale va depăși pragul minim de 4% și până va atinge 10% din obligațiunile monetare, adică din totalitatea obligațiunilor reflectate în bilanțul BNM, cu excepția obligațiunilor față de Guvern şi FMI. Sub nivelul de 4% tot profitul va fi direcționat spre capitalizarea BNM, iar atunci când capitalul BNM va depăși 10%, profitul va fi distribuit integral către bugetul public.

Un model similar este aplicat și de alte bănci centrale, care distribuie statului profitul lor, inclusiv la atingerea diferitelor limite - referitoare la capitalul autorizat, datorii, active, media profitului pe anii anteriori etc. Marja profitului pe care băncile centrale din alte țări, inclusiv cele din regiune, îl transmit către bugetul de stat poate varia între 20 și 100%.

Astfel, speculațiile referitoare la riscul de insuficiență a capitalului pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru implementarea politicii monetare nu au temei. Modelul agreat cu FMI va permite Băncii Naționale să acumuleze capitalul necesar pentru aceste cheltuieli în realizarea obiectivului său fundamental - asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

2. Vorbim de o perioadă fixă în care acest lucru să se întâmple sau e o perioadă nedeterminată? Ce se întâmplă în cazul în care Banca Națională nu înregistrează profit?

Modificarea respectivă va avea o aplicare pe o perioadă nedeterminată. Obiectivul primordial al BNM rămâne asigurarea stabilității prețurilor. Or, garantarea stabilității prețurilor, în condițiile în care piața este influențată de factori interni și externi, presupune și asumarea eventualelor pierderi, tocmai pentru a aduce echilibrul în piață, de care să beneficieze atât mediul de afaceri, cât și populația. Și atunci când din cauza unor pierderi nivelul de capitalizare al unei bănci centrale ajunge sub minimul admisibil, de obicei, guvernele intervin cu aport pentru capitalizarea băncii centrale.

Astfel, să nu se confunde scopul unei bănci centrale și al unei întreprinderi comerciale. O bancă centrală nu are ca scop înregistrarea profitului. Banca Națională a Moldovei, la fel ca majoritatea băncilor centrale din lume, deține mandatul de a crea condiții pe piața monetară necesare menținerii stabilității prețurilor și, fără a aduce prejudicii acestui scop primar, de a crea un cadru macroeconomic menit să susțină dezvoltarea și creșterea economică a țării.

3. Dacă ar fi să faceți un calcul exact cum ar funcționa noul mecanism de distribuire a profitului Băncii Naționale, luând ca bază profitul BNM din 2019, cât ar urma să primească Ministerul Finanțelor de la BNM și când s-ar întâmpla acest lucru?

Considerând că nivelul și proporțiile de distribuire sunt în continuare discutate, este prematur să vorbim despre cifre exacte. Mai mult, conform legii, profitul Băncii Naționale se distribuie în baza rezultatului raportului de audit pentru situațiile financiare anuale, care este planificat pentru luna aprilie 2020 și care este realizat de o instituție independentă cu reputație internațională.

4. Înseamnă asta că tot ce facem prin această modificare e să mutăm banii „dintr-un buzunar în altul”, de la un stăpân la altul, care ulterior va decide în ce scop să fie folosiți? Pentru că însuși președintele Dodon anunța că acești bani vor merge pentru salarii, pensii, drumuri. E o găselniță pentru îndeplinirea promisiunilor într-un an electoral? Să înțelegem că BNM a cedat presiunilor politice?

Banca Națională este o instituție autonomă, independentă în exercitarea mandatului și atribuțiilor conferite prin lege. Prin definiție, banca centrală este neutră față de politic.

Să nu uităm că piețele financiar-bancare sunt sensibile la deciziile sau discuțiile care vizează instituții-cheie precum banca centrală. Fiecare participant, fiecare investitor trebuie să aibă garanția că activează pe o piață în care banca centrală este bine capitalizată și dispune de suficiente instrumente care să-i garanteze capacitatea de promovare a politicii monetare, sustenabilitatea operațiunilor monetare și menținerea echilibrelor dobânzilor la toate instrumentele din sector.

Cât despre distribuirea profitului BNM la veniturile bugetului de stat, Guvernul decide modalitatea de alocare a acestora conform necesităților bugetare. Voi reitera că formula de distribuire a profitului BNM către bugetul de stat a fost discutată în cadrul misiunii de asistență tehnică a FMI din vara anului 2019, iar în urma analizei practicii internaționale au fost identificate condițiile minime pentru aplicarea unui model similar și în cazul Băncii Naționale a Moldovei.

5. Argumentul invocat în susținerea acestei modificări a fost că prin distribuirea profitului Băncii Naționale se va acoperi parțial datoria de stat creată ca urmare a aprobării „legii miliardului”. Dar de ce nu s-a recurs la anularea acestei legi, pentru că au fost astfel de promisiuni? Ce s-ar întâmpla și cum ar resimți cetățenii de rând o eventuală anulare a așa-zisei „Legi a miliardului”? Cei care au promis acest lucru nu știau ce promit sau au jonglat cu promisiuni populiste?

Aveți dreptate… Anularea așa-zisei „legi a miliardului” ar fi cauzat o emisie neacoperită de monedă care ar fi sporit riscurile inflaționiste și ar fi pus sub presiune realizarea obiectivului fundamental al Băncii Naționale, stabilit prin lege, de asigurare și menținere a stabilității prețurilor pe termen mediu. Astfel, s-ar fi cauzat decapitalizarea băncii centrale, și, ca urmare, asta ar fi dus la deprecierea semnificativă a monedei naționale, inflație mare și sărăcirea populației. La fel, această anulare a legii și, implicit, decapitalizarea băncii centrale ar fi provocat reținerea finanțărilor externe, incapacitatea implementării unei politici monetare adecvate și răcirea activității economice pe termen mediu.

Experții FMI au fost alături de BNM în identificarea celei mai bune soluții posibile pentru diminuarea presiunii asupra bugetului de stat, fără să afecteze capacitatea Băncii Naționale de a proteja în viitor bunăstarea cetățenilor și a economiei prin menținerea stabilității prețurilor, evitarea deprecierii abrupte a leului moldovenesc și crearea condițiilor adecvate pentru menținerea unor dobânzi echilibrate în piață care să satisfacă atât cererea beneficiarilor de credit, cât și agilitatea băncilor care asigură intermedierea financiară.

6. Unii experți văd această inițiativă drept o intenție de camuflare a lipsei reale de progres în recuperarea miliardului și o transpunere a poverii pe umerii BNM. Mai mult, o astfel de decizie, în opinia lor, ar expune instituția la influențe de ordin politic întrucât o eventuală decapitalizare a BNM va necesita suport bugetar, fapt ce va permite factorilor politici să dețină o pârghie adițională de influență asupra instituției pe care o conduceți. Cum comentați acest lucru? Aveți ași în mânecă?

Recuperarea banilor sustrași de la cele trei bănci în lichidare: BEM, Unibank și Banca Socială este prioritară și, în acest sens, noi oferim tot suportul necesar organelor de anchetă.

Modificarea modelului de redistribuire a profitului Băncii Naționale către bugetul de stat nu trebuie interpretată ca o alternativă la acțiunile de recuperare. Modificarea în cauză urmărește atenuarea impactului dobânzilor asupra bugetului de stat și nu recuperarea în sine. Banii sustrași trebuie să fie întorși!

Modelul de distribuire a profitului urmărește echilibrul dintre formarea graduală a capitalului băncii naționale și distribuire, proporții care ar asigura creșterea capitalului și diminuarea riscului decapitalizării.

Cât privește presiunile la care vă referiți, voi reitera că Banca Națională este o autoritate independentă și ia decizii în mod profesionist și autonom, în funcție de conjunctura economică și nu cea politică. Banca Națională nu operează cu „ași în mânecă”, ci cu instrumente de politică monetară, în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental și a atribuțiilor sale, conform legii și bunelor practici internaționale.

Dle guvernator, vă mulțumim.