„Tinerii pleacă pentru a fugi de nemulțumiri”. Profesorii povestesc despre reducerea numărului de studenți în universități
De la an la an tot mai puțini studenți sunt încadrați în studiile superioare de învățământ. În acest an, numărul lor a atins cota minimă din ultimii 24 de ani - de 56,8 mii de studenți, cu aproape 4.000 mai puțini decât acum un an. Potrivit economistului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, această reducere se întâmplă ca urmare a trei factori: scade numărul de copii în general, scade numărul celor care decid să meargă într-o instituție superioară de învățământ și unii tineri aleg să plece la studii peste hotare. În ciuda acestor date statistice, nu toți profesorii afirmă că acest lucru afectează și instituțiile unde predau.
・
Fluxul de studenți la diferite instituții
Potrivit expertului, fluxul de studenți în instituțiile superioade de învățământ pentru anul acesta este aproximativ la nivelul anului 1995-1996, când, de fapt, numărul de tineri care mergeau la studii superioare a început să crească rapid. Cei mai mulți studenți au fost în anii 2006-2007, cifra lor ajungând la 128 de mii.
AGORA a discutat cu diverși profesori din cadrul Instituțiilor superioare de învățământ și a încercat să afle cum au afectat aceste cifre situația universităților, dar și despre calitatea studiilor de care au parte studenții.
Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative (FRIȘPA) a USM nu se confruntă cu lipsa studenților. Profesorul Grigore Vasilescu susține că facultatea este una mare, iar anul acesta aceasta include aproximativ 700 de studenți.
„La noi mai puțin se observă această scădere în comparație cu alte facultăți. Pe lângă grupele care se desfășoară în limba română, avem și grupe în rusă și engleză care se mențin deja pentru al treilea an consecutiv”, a afirmat Grigore Vasilescu.
Despre aceeași situație ne-a relatat profesoara de la Facultatea de Științe Economice a aceleeași universități, Margareta Bradu. Fluxul de studenți este permanent și nu au fost cazuri de lipsă de tineri. Pe lângă grupele cu predare în limba română, sunt grupele în limbă rusă de cca 30 de studenți și grupe engleze, în funcție de nivelul de înțelegere.
În ceea ce privește Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, aici numărul de studenți este diferit de la an la an. Profesorul și fostul decan al facultății, Mihai Guzun, a afirmat că facultatea revine la numărul de studenți pe care l-a avut în trecut, iar această scădere este foarte evidentă. Aceeași situație este și la Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”.
„Am un curs de ziaristică și la Universitatea „Dimitrie Cantemir.” Aici situația este și mai rea. Grupa este formată din șapte persoane, dintre care frecventează doar patru”, a mai adăugat profesorul.
Autor:
Scăderea numărului de studenți a afectat și instituțiile din Bălți. Profesoara Carolina Tcaci de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a menționat că această tendință nu este o excepție nici pentru instituția în care predă.
„Existăm, dar ne-am dori să fie un număr mai mare de studenți. Am avut cazuri la masterat când nu s-au format grupe, iar anul trecut situația respectivă a fost și la specialitatea Turism, la licență”, a menționat Carolina Tcaci.
Autor:
Care ar fi cauza acestor cifre alarmante
Unii profesorii văd aceste statistici ca o lipsă de atenție din partea statului și o analiză slabă a realității imediate. Universitățile nu corespund unor anumite standarte și nu este raportat numărul studenților la numărul de universități pentru teritoriul țării.
Fostul decan al FJȘC, Mihai Guzun susține că tinerii se descurajează atunci când absolvesc și nu au locuri de muncă, iar universitățile nu studiază piața muncii pentru a îndrepta studenții acolo unde este nevoie de brațe de muncă.
„Tinerii - atunci când văd că unora le merge bine într-un domeniu - se avântă toți la învățat în aceeași direcție. Dar nimeni nu se gândește că dintr-un număr atât de mare, doar câțiva vor lucra. Astfel mulți se plâng că nu au locuri de muncă, dar înainte de a aplica se duc acolo doar pentru că este la modă”, a mai adăugat Guzun.
Autor:
Alți profesori cred că atenția statului este îndreptată spre tineri timp de 12 ani până la absolvirea liceului și după aceea nu mai sunt susținuți suficient. Carolina Tcaci afirmă că „după 12 ani când statul a investit atâta în copii, aceștia se descurajează”.
„Nu sunt locuri de buget suficiente, bursa nu este motivantă și nu se garantează cazare gratuită, iar tinerii nu pleacă la studii peste hotare anume pentru studii, ci pleacă pentru a fugi de o nemulțumire”. Profesoara consideră că la nivel de țară nu este valorificat în deajuns potențialul tinerilor.
Autor:
Contrar celor menționate mai sus, Margareta Bradu crede că studenții care au dorit să facă studiile peste hotare sau au avut dorința de a părăsi țară au plecat de mult, iar acum în țară au rămas cei care într-adevăr văd un viitor acasă și se pot dezvolta.
Calitatea studiilor
În ceea ce privește calitatea studiilor, profesorii de la universități susțin că oportunitățile de învățare au evoluat foarte mult, iar acum studenții, pe lângă procesul de învățare, au parte de activități extra curriculare.
„Noi încercăm să captăm atenția studențiilor prin organizarea a diversor evenimente și încercăm să-i îndreptăm spre diferite stagii și oportunități pentru completarea CV-ului. Studenții au nevoie să-și fortigice cunoștințele obținute prin practică”, a relatat Grigore Vasilescu.
Alți profesori suțin că baza studiilor și a calității constă în cunoștințele teoretice pe care le au studenții și că aceștia trebuie să se autoperfecteze. Margareta Bradu consideră că tinerii „trebuie să înțeleagă că trebuie să fie orientați nu doar într-un singur domeniu, ci să cunoască specialitățile tangibile cu ceea ce au ales ei”.
Totuși, cadrele didactice de la instituții afirmă că, spre deosebire de alte țări, în Republica Moldova procesul educațional are nevoie de îmbunătățire și de preluare a noilor modele.
„Prelegerile zi de zi în care profesorul vine și vorbește în fața studenților nu mai sunt la fel de eficiente. Studenții au acum șansa de a căuta informații, de a se documenta și de a nu se lăsa în speranța că pot găsi totul în internet”, spune profesorul Grigore Vasilescu.
Autor:
„Lucrurile individuale, predarea cursurilor și efectuarea unor cercetări ar trebuie să fie mai digitalizate dacă tot am ajuns în era digitală. La lecție să se dea orientările de bază și sursele de unde studenții s-ar putea informa, iar restul să facă studenții de sine stătători”, a mai menționat Vasilescu.
Direct proporțională cu scăderea numărului de studenți, e și scăderea numărului de absolvenți de la un an la altul, în special la nivelul de licență, cu circa o pătrime față de anul 2013. Astfel, în 2013, Moldova a avut 263.000 de absolvenți, iar în anul 2017-2018 a avut doar 210.000 de absolvenți.