Unii istorici spun că această sărbătoare îşi are originea în Evul Mediu, când Sfântul Sisoe, un pustnic egiptean prieten cu mai cunoscutul Antonie cel Mare, obişnuia să-l păcălească pe această dată pe Sfântul Antonie, susţinând că l-a văzut pe diavol uşurându-se în strachina cu mâncare a acestuia sau prefăcându-se că a reuşit să învie din morţi diverse victime ale unei epidemii de ciumă. Alţii îl aduc în prim-plan Sfântul Fesbuchie, care locuia în apropierea unui iaz în care scufundase câţiva buşteni şi pe care mergea la începutul lunii aprilie dându-le impresia pelerinilor că poate merge pe apă, asemenea lui Iisus.

Cea mai recentă explicaţie arată că în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franţei ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou, care era pe 1 aprilie, se obişnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărţirea de cadouri şi după anul 1564, dar sub forma unor farse şi glume nevinovate.

Iată ce mesaje de-ale COVID-ului am adunat.

„Dragă sistem, vreau să restartez 2020, are un virus.”