Expertul în economie susține că prioritatea Sănătății în cheltuielile publice se măsoară în partea din PIB ce se alocă pentru domeniu. „Dacă pentru mediul european aceasta este 9,6%, noi suntem la 4,1% , adică de două ori mai puțin”, a menționat Ioniță.

Potrivit expertului, aceasta se întâmplă din câteva motive: „Primul motiv este că atunci când noi am creat sistemul de finanțare a Sănătății în 2004, când am început a aloca 4% din salariu, toată lumea striga că este mult. Experții și colegii mei spun că dacă aloci mai puțin de 11% , poți numi oricum domeniul numai nu „de sănătate”. Noi n-am fost gata niciodată să plătim pentru sănătate, trebuie să recunoaștem”, a spus Ioniță.

Alt motiv ar fi că în afară de cei în jur de 600 de mii de salariați din R. Moldova, restul populației, în mare, parte refuză să se asigure.

„Cât despre asigurările benevole, la noi e foarte puțin - 20 de milioane de lei pe an, în loc de 2-3 miliarde. Un aspect negativ pentru asigurările benevole sunt impozitările”, a precizat expertul. Ioniță a vorbit și despre plățile neformale, sau altfel spus mita din sistemul medical, bani care nu se calculează.

„Și ultimul aspect ține de stat. În majoritatea țărilor statul intervine cu plăți suplimentare în situații de criză. Ori la noi statul când dă, când nu. Toate aceste lucruri împreună arată că noi sistemului de sănătate nu i-am dat niciodată importanța care o merită și acum ne mirăm. Nu e corect să dăm vina doar pe stat, deși ar fi cel mai ușor. Suntem implicați toți împreună”, a punctat expertul în economie.

Menționăm că în perioadă de epidemie cauzată de COVID-19, în R. Moldova au fost activate spitale atât din capitală cât și din centrele raionale. Totodată, Centrul Expozițional Moldexpo este reamenajat într-un centru de triere a pacienților aduși cu suspecție la COVID-19. Până la 1 aprilie, în țară au fost confirmate 423 de cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus de tip nou. Printre cei infectați se numără și angajați din sistemul medical.