Potrivit acestuia, este necesar un răspuns coordonat și coerent la nivel global pentru a împiedica această criză de sănătate publică să declanșeze o criză alimentară în care oamenii să nu aibă acces sau să nu-și poată permite să se alimenteze.
„Deocamdată, COVID-19 nu a cauzat nicio tensiune asupra securității alimentare, în ciuda rapoartelor anecdotice ale asediilor asupra supermarketurilor aglomerate. Deși nu este nevoie de panică, pentru că există o cantitate suficientă de alimente pentru toți, trebuie să fim pregătiți să facem față riscului în care alimentele să nu fie disponibile acolo unde este nevoie. Focarul COVID-19, cu toate blocajele însoțitoare, a creat o congestie logistică care a ricoșat pe lanțurile valorice ale economiei globale moderne”, a spus Qu Dongyu.
Restricțiile de circulație, precum și refuzul din partea lucrătorilor, pot împiedica fermierii să-și gestioneze fermele și procesatorii de produse alimentare să-și exercite atribuțiile. Lipsa de îngrășăminte, medicamente veterinare și alte aporturi necesare ar putea afecta și producția agricolă.
„Închiderea restaurantelor, cumpărăturile alimentare mai puțin frecvente diminuează cererea de produse proaspete și produse pescărești, afectând producătorii și furnizorii, în special fermierii mici, cu consecințe pe termen lung pentru populația din ce în ce mai urbanizată a lumii, fie că se întâmplă asta în Manhattan sau Manila. Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate determina factorii de decizie să pună în aplicare măsuri restrictive comerciale pentru a proteja securitatea alimentară națională”, a menționat acesta.
Restricțiile la export pot agrava situația
Qu Dongyu a explicat că, având în vedere experiența crizei globale a prețurilor la produsele alimentare din 2007-2008, măsurile restrictive nu pot decât să agraveze situația.
„Restricțiile la export instituite de țările exportatoare pentru a crește disponibilitatea alimentelor pe piața internă ar putea duce la perturbări grave pe piața alimentară mondială, ceea ce duce la creșterea prețurilor și totodată la volatilitatea acestora. În 2007-2008, aceste măsuri imediate s-au dovedit extrem de dăunătoare, în special pentru țările cu deficit alimentar, cu venituri mici și pentru eforturile organizațiilor umanitare de a procura mărfuri alimentare pentru cei nevoiași și vulnerabili. Cu toții ar trebui să învățăm din trecutul nostru recent și să nu facem de două ori aceleași greșeli”, a adăugat el.
Directorul FAO a subliniat că factorii de decizie trebuie să aibă grijă să evite restrângerea accidentală a condițiilor de aprovizionare cu alimente.
„În timp ce fiecare țară se confruntă cu propriile provocări, colaborarea - între guverne și întreaga gamă de sectoare și părți interesate - este primordială. Avem o problemă globală care necesită un răspuns global. Trebuie să ne asigurăm că piețele alimentare funcționează corect și că informațiile despre prețuri, producție, consum și stocuri de produse alimentare sunt disponibile tuturor în timp real. Această abordare va reduce incertitudinea și va permite producătorilor, consumatorilor, comercianților și procesatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și să nu admită un comportament de panică nejustificat pe piețele alimentare globale”, a punctat acesta.
Efectele pandemiei COVID-19 asupra sănătății unora dintre cele mai sărace țări sunt încă necunoscute. Directorul FAO a menționat că, cu toate acestea, „putem spune cu certitudine că orice criză alimentară care va rezulta ca urmare a unei politici slabe va fi un dezastru umanitar pe care îl putem evita”.
Potrivit FAO, prețurile mondiale la alimente au scăzut brusc în martie. Schimbarea a fost determinată mai ales de reducerea cererii de alimente legată de efectele pandemiei COVID-19 și de scăderea prețurilor la petrol la nivel mondial.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.