Migrația tineretului studios, care reprezintă cel mai important catalizator al economiei și dezvoltării unui stat, afectează însă sistemul educațional și creșterea economică prin reducerea numărului forței de muncă calificate. Desigur, programele naționale de schimb academic oferă șanse reale și unice de studii şi cercetare postuniversitare în țările din Occident, susținând potențialul intelectual al țării, dar odată cu aceasta pleacă un număr semnificativ de studenți cu rezultate remarcabile, care ar putea contribui la dezvoltarea socio-economică a țării.

Am discutat cu mai mulți elevi de liceu și i-am întrebat de ce ar alege să plece la studii peste hotare.

Andreea Glavan, elevă în clasa a XI-a, la Liceul Teoretic „Dante Aligheri” din capitală, scoate în evidență corupția din instituțiile de învățământ.

Părerea acesteia nu este, însă, împărtășită și de semenii săi. Spre exemplu, Maxim Bugăescu, elev în clasa a XII-a, în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Iorga”, susține că lipsa problemele din sistemul educațional sunt generate de sistem, dar și de remunerarea insuficientă a profesorilor.

Uneori părerile asupra unui subiect ni se pot schimba când ajungem nemijlocit în mijlocul faptelor și în locul la care visăm. De aceea, am zis să aglăm în context și care sunt opiniile tinerilor ce au plecat de ceva ani să-și continue studiile peste hotare și dacă astăzi văd lucrurile acolo unde sunt la fel ca atunci când erau încă acasă.

Cele spuse anterior sunt confirmate și de Strategia Națională de dezvoltare a sectorului de tineret 2020. Printre cele mai strigente probleme care îi vizează în mod direct pe tineri sunt: gradul scăzut de participare și indiferența tinerilor; situația economică precară; accesul limitat la educație și instruire, dar și instabilitatea politică.

Întrebați ce i-ar motiva să se întoarcă acasă după studii, majoritatea dintre ei spun - Familia, mai puțin țara.

„Dacă e pentru familie – da, dacă e pentru țară și ce reprezintă acum dezvoltarea țării – categoric nu.”

*Acest material a fost realizat de Nicoleta Șova, în urma sesiunii de coaching în cadrul Academiei de Jurnalism Participativ