Deșeurile medicale pe timp de pandemie, o problemă fără prioritate? Cum este gestionat acest capitol și ce spune legea

Deșeurile medicale pe timp de pandemie, o problemă fără prioritate? Cum este gestionat acest capitol și ce spune legea

În ultimele săptămâni autoritățile anunță că sistemul medical din țara noastră primește, sub formă de donații din partea altor țări, tone de echipamente medicale. Fiind, în mare parte, echipamente de unică folosință, acestea sunt aruncate la gunoi după fiecare utilizare. Astfel, tonele de echipamente donate și folosite de medici se transformă în tone de deșeuri medicale. Jurnaliștii AGORA au încercat să afle dacă, pe timp de pandemie, gestionarea deșeurilor medicale a devenit o problemă prioritară, având în vedere impactul major pe care îl poate avea tratarea neconformă a acestor resturi. De asemenea, ne-am propus să vedem ce spune legea la acest subiect și care sunt prevederile Organizației Mondiale a Sănătății în acest sens.

Ce sunt deșeurile medicale?

Sunt deșeurile rezultate în urma activității medicale. Acestea pot fi de două tipuri: periculoase și nepericuloase. Date ale Organizației Mondiale a Sănătății arată că 85% din totalul deșeurilor medicale din lume pot fi considerate inofensive și gestionate ca deșeuri menajere, iar celelalte 15% sunt materiale periculoase - infecțioase, toxice sau radioactive și care necesită tratare sau distrugere.

În prima categorie intră deșeurile înțepătoare-tăietoare, precum acele, seringile cu ac, branulele, cateterele, lamele de bisturiu, sticlăria de laborator, recipientele pentru vaccinuri. Tot în această categorie sunt incluse deșeurile anatomo-patologice, care constau din organe umane și fragmente de organe, părți anatomice, lichide organice, material biopsic, dar și toate deșeurile care conţin sau au venit în contact cu sângele sau cu virușii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese sau pansamente.

Deșeurile de tip menajer nepericuloase sunt cele generate de unitățile medicale și nu necesită un tratement special. De regulă, acestea sunt eliminate prin depozitare la groapa de gunoi.

Deșeurile medicale, în cifre...

Gestionarea deșeurilor medicale este un subiect care înregistrează multe restanțe în țara noastră. Date furnizate de  Ministerului Sănătății în anul 2018 susțin că, anual,  instituțiile medicale din Moldova produc aproximativ 8.700 tone de deșeuri medicale. Printre acestea - deșeuri infecțioase, menajere sau părți umane extirpate. Nu se știe, însă, cu cât au crescut aceste cifre pe perioada pandemiei, când cantitatea echipamentelor și ustensilelor folosite de medici a devenit cu mult mai mare, având în vedere costumele de unică folosință, dar și creșterea exponențială a utilizării măștilor și mănușilor medicinale. Cert este că, la fel ca și acum doi ani, legile care reglementează felul în care sunt gestionate aceste tipuri de deșeuri sunt incomplete, neclare și cu loc de interpretare.

Documentul aprobat în 2018 nu oferă date concrete despre numărul instituțiilor medicale care gestionează corect deșeurile produse și nici dacă apelează în acest sens la  autoclavare sau la inhumare. 

Ce spune legea?

Potrivit Regulamentului sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat de Guvern pe 11 iulie 2018, în contextul alinierii la normele europene în domeniu, fiecare spital trebuie să dispună de un spațiu central de stocare temporară a deșeurilor medicale. Mai mult, actul prevede că durata stocării nu trebuie să depășească 48 de ore în cazul deșeurilor periculoase și mai mult 180 de ore în cazul celor inofensive.

Pandemia, motiv de gestionare mai strictă?

Managerii spitalelor din țară susțin că respectă aceste norme, iar în perioada pandemiei verificarea acestui aspect este și mai riguroasă. Pe de altă parte, șeful Biroului regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa, Igor Pocanevici, a declarat în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV că metodele de reglementare și gestionare a acestui tip de deșeuri au rămas neschimbat pe perioada pandemiei, medicii respectând protocolul standard:

„Există un pachet de recomandări adresat Ministerului Sănătății. Aceste recomandări sunt distribuite clar între instituțiile medicale. Există reguli clare pentru utilizarea și păstrarea deșeurilor medicale. În cazul infecției COVID-19 se folosesc aceleași măsuri ca și în cazurile obișnuite”.

Cât costă tratarea unui kilogram de deșeuri medicale?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, costurile operaționale, estimative, pentru tratarea un kilogram de deșeuri variază între 0,13-2,2 dolari, în funcție de metodă. În țara noastră, costurile anuale de tratare a acestor deșeuri ar putea ajunge la aproximativ nouă milioane de dolari. Ministerul Sănătății a făcut o serie de calcule, potrivit cărora în prezent, estimativ la nivel raional ar fi necesar de procurat și instalat un autoclav cu o capacitate de 200 litri necesar pentru tratarea deșeurilor infecțioase, costurile investițiilor fiind de circa 3,9 milioane dolari.

 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Trei tone de echipamente medicale, donate de China, au ajuns în R. Moldova

Trei tone de echipamente medicale, donate de China, au ajuns în R. Moldova

Reacția Ministerului Sănătății privind fișa de salarizare a asistentei medicale, publicată pe facebook

Reacția Ministerului Sănătății privind fișa de salarizare a asistentei medicale, publicată pe facebook

Numărul cadrelor medicale infectate cu COVID-19 ajunge la aproape 350

Numărul cadrelor medicale infectate cu COVID-19 ajunge la aproape 350

Advertoriale
Lansarea proiectului „Clean technology innovation programme for SMEs and start-ups in the Republic of Moldova (GCIP Moldova)”

Lansarea proiectului „Clean technology innovation programme for SMEs and start-ups in the Republic of Moldova (GCIP Moldova)”

Maib continuă să primească plata pentru serviciile Orange și Moldcell cu 0 lei comision la terminalele de autoservire maib

Maib continuă să primească plata pentru serviciile Orange și Moldcell cu 0 lei comision la terminalele de autoservire maib

FinCombank: Încă un pas spre transformarea digitală și îmbunătățirea experienței clienților noștri

FinCombank: Încă un pas spre transformarea digitală și îmbunătățirea experienței clienților noștri

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Natalia și Sergiu Nicoriuc s-au întors în țară după 14 ani de muncă în străinătate și s-au apucat de lemnărit (VIDEO)
    Moldova, I am back! | Natalia și Sergiu Nicoriuc s-au întors în țară după 14 ani de muncă în străinătate și s-au apucat de lemnărit (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: În căutarea jobului perfect (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Tatiana Miron, tânăra care a decis să revină din Spania pentru a dezvolta satele din Moldova (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Liderii lumii - sub lupă (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Dumitru și Emanuela Ciuprina, tinerii care au schimbat Bucureștiul pe satul Lunga din Florești (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Ultima oră! Percheziții la domiciliul fostului președinte Igor Dodon
  • 2
    Presa rusă: Fiul lui Jirinovski și-a schimbat numele din Lebedev în Garcia (FOTO)
  • 3
    „Remarci neprietenoase”: MAE din Rusia reacționează tăios în adresa Maiei Sandu, după felicitarea lui Putin de 9 mai
  • 4
    Kremlinul consideră situația cu Dodon o treabă internă a R. Moldova, totuși reprezentanții de la Moscova rămân alarmați
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.