„Dacă criza se prelungește până în mai și iunie va fi grav. Dacă e până în aprilie, nu e așa tragic. După finalizarea perioadei de criză nu cred că cei care nu primesc salarii din alte domenii, sau cei care primesc salarii mai mici vor alerga la companii să-și cumpere haine sau vor merge în călătorii. Oamenii vor merge pe alimente și produse farmaceutice. Nu vor merge la restaurante și cafenele și nici la agenții turistice”, a declarat Alexandru Ghețu.

Potrivit participanților la discuții, nici ajutorul de șomaj promis pe autorități nu este o procedură atât de transparentă precum pare:

„Unii salariați depun masiv cereri de demisie, își ridică ajutorul de șomaj și apoi vor reveni la serviciu. Ajungem la aceea că unii primesc și salarii și ajutor de șomaj, iar alții nu primesc niciuna nici alta. Statul nu poate reglementa aceste aspecte”.

Un alt participant la discuții, Marcel Spătari, a adăugat că unul dintre efectele măsurilor luate de guvern ar putea stimula concedierile.

„Nu zic că măsurile sunt rele, dar nu sunt nici pe departe suficiente. Discuțiile despre faza post-criză tinde să ignore urgențele, iar urgențele sunt cele de a susține oamenii, inclusiv salariații”, a spus Spătaru.

Specialistul a trecut în revistă și o serie de potențiale scenarii post-scriză:

„Veniturile din străinătate vor scădea, închiderea fabricilor de mașini din afară va scădea și la noi cererea și respectiv va scădea numărul locurilor de munăc. Microfinanțarea ar trebui interzisă în forma care este. Avem un sistem bugetar foarte fragil. Avem un sistem statistic care este neadaptat. Dacă Ministerul Muncii nu are un număr estimativ al șomerilor, de unde are Ministerul Finanțelor o estimare a ajutorului de șomaj?”.

Anterior, jurnaliștii AGORA au discutat cu expertul economic Roman Chirca despre cauzele care conduc la prăbușirea sectorului, consecințele pe care le va resimți o lume întreagă după ce pandemia va trece, dar și despre eventuale scenarii și soluții.