Argumentele CC: De ce a fost declarată neconstituțională legea anti-criză a Guvernului Chicu
Curtea Constituțională a publicat decizia argumentată privind declararea drept neconstituțională a legii prin care Guvernul Chicu și-a angajat răspunderea pe un pachet anti-criză. Principalul argument invocat de magistrații curții a fost că sesizările depuse, deși solicitau intepretarea doar a unor articole din lege, se referă la încălcarea procedurii de angajare, fapt care se răsfrânge asupra întregii legi nu doar asupra prevederilor contestate.Prin urmare, Curtea a considerat necesar să examineze constituționalitatea Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 în întregime.
・
Curtea a notat că articolul 1061 din Constituție scoate în evidență patru etape ale procedurii de angajare a răspunderii Guvernului.
PRIMA ETAPĂ
La prima etapă, Guvernul trebuie să adopte o hotărâre prin care își angajează răspunderea. În acest context, Curtea a reținut că Guvernul trebuie să publice în Monitorul Oficial atât hotărârea de angajare a răspunderii, cât și textul integral al proiectelor de legi ce constituie obiectul acestei proceduri.
A DOUA ETAPĂ
La a doua etapă, reprezentantul Guvernului trebuie, obligatoriu, să prezinte programul, declaraţia de politică generală sau proiectul de lege în fața Parlamentului. Textul „în fața Parlamentului” de la articolul 1061 alin. (1) din Constituție presupune prezentarea în şedinţa plenară a Parlamentului a documentului asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea. Etapa prezentării inițiativei Guvernului în fața Parlamentului este centrală și indispensabilă procedurii de angajare a răspunderii, deoarece de la finalizarea prezentării începe să curgă termenul de trei zile pentru depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului, iar în lipsa acesteia, termenul pentru dobândirea caracterului „adoptat” în cazul proiectelor de lege sau „obligatoriu” în cazul programului sau declarației de politică generală.
A TREIA ETAPĂ
A treia etapă este rezervată posibilității depunerii moțiunii de cenzură. Curtea a reținut că moțiunea de cenzură reprezintă instrumentul principal de exercitare a controlului parlamentar în contextul angajării răspunderii Guvernului. Constituția îi permite Guvernului să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului cu condiția ca după prezentarea hotărârii de angajare a răspunderii în plenul Parlamentului, deputații să aibă posibilitatea de a depune moțiune de cenzură. Termenul de trei zile pentru depunerea moțiunii curge din momentul prezentării în plenul Parlamentului a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își angajează răspunderea.
Prin urmare, dacă Guvernul nu și-a prezentat, de facto, hotărârea prin care își angajează răspunderea în fața Parlamentului, moțiunea de cenzură nu poate fi depusă. Așadar, această etapă depinde în totalitate de realizarea etapei precedente.
A PATRA ETAPĂ
Pentru cea de-a patra etapă, Constituția prevede două scenarii. Primul caz se referă la situația în care parlamentarii au depus o moțiune de cenzură și aceasta a fost votată de majoritatea deputaților aleși. În acest caz, articolul 1061 alin. (2) din Constituție prevede că Guvernul este demis. Al doilea caz se referă la situația în care nu a fost depusă nicio moțiune de cenzură sau în care aceasta a eșuat din diferite motive. În acest caz, articolul 1061 alin. (3) din Constituție prevede că proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declaraţia de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
Curtea a reținut că respectarea procedurilor constituționale ale angajării răspunderii Guvernului presupune îndeplinirea graduală a etapelor menționate.
Respectiv, Curtea a observat că autorii sesizărilor au invocat faptul că la angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 nu a fost respectată cea de-a doua etapă care prevede obligația prezentării proiectului de lege în fața Parlamentului.
„Guvernul a întreprins toate acțiunile necesare pentru a putea prezenta proiectul de lege în fața Parlamentului, așa cum impune Constituția. Parlamentul a fost convocat în ședință plenară, însă prezentarea proiectului de lege de către reprezentantul Guvernului în fața Parlamentului nu a fost posibilă, pentru că ședința nu a fost deliberativă. Parlamentul putea să convoace o nouă ședință plenară pentru ca Guvernul să poată prezenta proiectul de lege în cadrul angajării răspunderii. În această cauză, Curtea a observat că procedura în discuție nu a avut loc. Curtea a reținut că, în speță, neîntrunirea cvorumului necesar constituie o tentativă eșuată a angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în fața Parlamentului.”
Curtea Constituțională
Autor:
Constituția nu stabilește nicio excepție de la obligativitatea prezentării angajării răspunderii asupra unui proiect de lege în şedinţa plenară. Desfășurarea ședinței plenare este obligatorie și în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară. Acest fapt este valabil și în situația în care este declarată starea de urgență.
Curtea a reținut că prin faptul că ședința plenară nu s-a desfășurat și prin faptul că Guvernului nu i-a fost acordată posibilitatea de a prezenta proiectul de lege în fața Parlamentului, legislativul a făcut imposibilă depunerea moțiunii de cenzură în cadrul unei asemenea proceduri excepționale. Prin acest fapt, Parlamentul a făcut imposibil controlul parlamentar asupra procedurii angajării răspunderii.
Astfel, Curtea a reținut că Legea nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative, pe care Guvernul Chicu și-a angajat răspunderea, a fost adoptată cu încălcarea procedurilor constituționale și contravine articolelor 6 și 1061 din Constituție.