Tânăra recunoaște că dragostea pentru matematică a însoțit-o încă de mică, iar exemplul profesoarei care i-a descoperit lumea cifrelor a inspirat-o.

„De mică am iubit matematica, am avut și noroc de profesori foarte buni, îndeosebi în anii de liceu. Atunci am decis că vreau să fiu ca profesoara mea și am mers la facultate”, spune Marina Hajuc-Voloșin.

Când era în ultimul an de universitate, liceul de la Mileștii Mici începuse deja să se confrunte cu lipsa de cadre didactice. Studenta s-a gândit să-și încerce norocul, mai ales că oportunitatea ar fi fost un plus vizibil la experiența pe care își dorea s-o capete:

„Când după absolvire am decis să mă angajez la școala din localitate, aș minți dacă aș spune că a fost ușor. Să fii tânăr specialist și să ai lecții cu elevi din clasa a V-a până în clasa a XII-a e destul de dificil, mai ales în lipsa experienței de muncă. Foarte mult a contat, în primii ani, susținerea pe care am primit-o din partea fostei mele profesoare de matematică, cea care m-a și motivat din start să aleg acest drum”, povestește Marina Hajuc-Voloșin.

„De câte ori am zis gata, nu mai pot...”

Tânăra profesoară a reușit să sfințească locul în care se află și nu preconizează să renunțe la cariera de la sat:

„Sunt încă aici pentru că îmi iubesc satul, îmi iubesc școala, îmi iubesc elevii și știu că merită și ei ce e mai bun: educație de calitate, implicare în diferite proiecte, merită să fie susținuți să crească personalități puternice, doar niciodată nu știm ce va deveni acel elev căruia îi suntem profesor. De-ați ști de câte ori am zis gata, nu mai pot, nu mai vreau, dar... încă sunt aici”.

Motivații financiare și loc de trai - magnete pentru tinerii dascăli?

Studenţii care au absolvit facultăţile de pedagogie beneficiază de o indemnizaţie de 120 de mii de lei la angajare nu doar în anul absolvirii, dar şi în decurs de trei ani după absolvirea instituţiei de învăţământ. O decizie în acest sens a fost aprobată de Guvern în anul 2019. Prin extinderea perioadei de oferire a indemnizaţiilor de angajare tinerilor specialişti, autoritățile și-au propus să asigure instituţiile de învăţământ cu cadre didactice calificate. Alocația pentru tinerii specialişti încadraţi în sistem constituie 120 de mii de lei pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior şi 96 de mii de lei pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ profesional tehnic postsecundar. Banii se oferă în câteva etape: prima tranşă – în termen de o lună de la data angajării în funcţie, a doua – la expirarea unui an de activitate şi a treia – la expirarea a trei ani de activitate în funcţie. Chiar și așa, în anul de studii 2018 – 2019, erau înregistrate aproximativ 2.000 de posturi didactice libere în instituţiile de învăţământ din ţară, educația fiind în topul sectoarelor cu cele mai multe funcții vacante.

De ce tinerii nu-și doresc să muncească în sat?

Prima și, se pare, principala cauză pentru care absolvenții refuză să muncească în instituțiile de învățământ din zonele rurale o reprezintă salariul. Lilia Timcu este învățătoare de clasele primare într-un sat din nordul țării. Tânăra recunoaște că salariul pe care îl ridică la sfârșitul lunii nu reușește să-i acopere nici pe departe necesitățile firești. Totuși, a acceptat un loc de muncă în sat, fiind motivată de indemnizația promisă de stat, dar și de faptul că primăria din localitate, pentru a o motiva, i-a oferit în chirie o casă bătrânească. Astfel, învățătoarea s-a pricopsit cu un acoperiș deasupra capului și cu posibilitatea de a construi o carieră în mediul rural.

„Salariul este destul de mic, recunosc. Și dacă pedagogii de la oraș mai pot să compenseze prin meditații sau prin alte locuri de muncă paralel, în sat acest lucru este practic imposibil. Puțini elevi, puține posibilități”, spune învățătoarea.

În prezent, salariul unui dascăl începător abia de atinge suma de 3000 de lei.

Vârsta dascălilor - tot mai înaintată, numărul tinerilor specialiști - tot mai mic...

Cifrele prezentate recent de Biroul Național de Statistică spun că numărul profesorilor de până la 30 de ani a scăzut în ultimii patru ani cu 2,5%. Altfel spus, dacă în anul de studii 2015-2016 dascălii tineri reprezentau 12,3%, în 2020 fiecare al zecelea profesor are mai puțin de 30 de ani.

Fiecare al patrulea profesor are vârsta între 50-59 de ani și majoritatea au peste 20 de ani experiență în domeniul învățământului. Numărul cadrelor didactice a scăzut considerabil, astfel încât astăzi unui profesor îi revin 12 elevi, cu unul mai mult decât anul precedent, iar tinerii constituie aproape 10 la sută din totalul cadrelor didactice.

Numărul profesorilor scade și din cauza micșorării numărului de studenți la pedagogie. Numărul acestora scade constant. Așa se face că în 2015 erau 2.523 de tineri care își doreau să devină dascăli, iar în 2018 numărul acestora a ajuns la 1.725.

Prognoze pesimiste...

Un studiu realizat recent de Ministerul Educației arată că, în țara noastră, doar 10% dintre absolvenții de la specializările pedagogice se angajează în calitate de profesor sau educator. Cercetarea subliniază că dacă nu vor fi întreprinse acţiuni, în anul 2021 pensionarii vor constitui 50% din numărul total de cadre didactice care activează în sistemul educațional. Studiul preliminar, realizat de o companie estoniană de consultanță, are scopul de a-i oferi Ministerului Educației o pistă pentru a elabora noua formulă de salarizare a cadrelor didactice și manageriale.

Cercetarea concluzionează că actualul sistem de remunerare a cadrelor didactice nu stimulează performanța, profesorii nu sunt motivați să își sporească nivelul de calificare, iar managerii instituțiilor de învățământ general au mai degrabă rolul de administrator, decât de director autonom.

Pașii autorităților pentru a condiționa activitatea tinerilor specialiști din educație...

2017 - După ce în primăvara anului 2017 profesorii au anunțat grevă generală, declarându-se nemulțumiți de salariile pe care le primesc, Executivul condus de Pavel Filip a promis creșterea salariilor dascălilor cu 11,3%, astfel că un rector de universitatea ar fi urmat să ridice la sfârșit de lună aproximativ 6.000 de lei, iar cadrele didactice cu studii medii de specialitate - un salariu nu mai mare de 2.688 de lei.

2018 - Un an mai târziu, Asociația Obștească „Părinți Solidari” a creat o petiție prin intermediul căreia a cerut autorităților majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50% și a cadrelor non-didactice - cu 100%. Potrivit promisiunilor ministrei Educației din acea perioadă, Monica Babuc, salariile dascălilor urmau să se majoreze începând cu 1 ianuarie 2019, dar gradual.

2019 - După ce statisticile indicau o lipsă de aproximativ 2.000 de cadre didactice, Ministerul Educației a lansat campania „Vreau să devin Pedagog”. Scopul acesteia era de a crește interesul tinerilor pentru profesia de pedagog.

În vara aceluiași an, Guvernul condus de Maia Sandu a elaborat „Bugetul Solidarității”, care presupunea, printre altele, mărirea salariului profesorilor cu 14% de la 1 ianuarie 2020. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, întrucât Guvern Chicu a votat bugetul de stat 2020 fără prevederile respective.

Potențiale soluții?

Un studiu realizat de Programului Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), reflectă, parțial, o divizare între instituțiile de învățământ din regiunile urbane și cele rurale. Cercetarea a analizat dacă toate instituțiile, indiferent de amplasarea lor geografică, realizează standarde bazându-se nu doar pe asigurarea echității, ci și îmbunătățirea performanței întregului sistem educațional.

Potrivit studiului, instituțiile de învățământ rurale se confruntă mult mai des cu insuficiența de cadre didactice, iar modalitate de a acoperi insuficiența de profesori este acordarea mai multor facilități profesorilor din regiunile rurale. Printre acestea ar putea fi suplimente la salariu, unele scutiri fiscale, facilități în creștere în carieră sau suporturi profesionale speciale.

Ce se întâmplă în lume?

În anul 2018, Franța oferea un bonus salarial de 3.000 de euro net pentru profesorii care vor accepta să predea la sate. Rolul acestuia era de a-i motiva atât pe profesorii tineri, cât și pe cei în vârstă să rămână să predea în zone defavorizate sau în cele mai dificile școli și licee.

Comisia Europeană a realizat un raport în care a monitorizat salariile practicate în statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit Raportului „Euridyce”, cel mai prost plătiţi profesori din UE sunt în Bulgaria şi România, iar cel mai bine plătiţi dascăli sunt în Luxemburg, Danemarca şi Austria.

În majoritatea ţărilor europene, profesorii primesc o gamă largă de sporuri în plus faţă de salariile de bază, dar numai jumătate dintre ţări acordă sporuri speciale pentru continuarea calificării profesionale şi pentru excelenţă în predare. Salariile reale ale profesorilor, inclusiv suplimentele, se află în multe ţări aproape de vârful scalei de salarizare:

Astfel, dascălii din Danemarca ridică un salariu anual de 61.804 de euro, profesorii din Grecia au un salariu de 22.817 de euro pe an, cei din Finlanda adună din leafă 44.775 de euro pe an, iar profesorii din Anglia încheie anul cu un total de 35.580 de euro.

Pe de altă parte, statisticile spun că un profesor din Moldova ridică, anual, un salariu oficial de cel mult 3500 de euro.

Indonezia are una dintre cele mai mari rate de absenteism al profesorilor, aceasta estimându-se la 25%. În acest context, guvernul a lansat, în anul 2016, KIAT Guru Pilot, o inițiativă care invită reprezentanții comunității locale să monitorizeze performanța profesorilor, dascălii având șansa de a primi alocații speciale în baza acestor evaluări.

Peste un an și jumătate, satisfacția comunității cu privire la performanțele cadrelor didactice a crescut cu 22%. Programul a ajutat, de asemenea, la îmbunătățirea rezultatelor elevilor.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.