Din numărul total de cazuri, inspectorii cu atribuții de control în domeniul securității muncii au documentat trei accidente mortale și două accidente grave. Alte 70 de cazuri examinate de către comisiile întreprinderilor au fost accidente cu incapacitate temporară de muncă, în urma cărora au avut de suferit 70 de persoane.

La sfârșitul lunii martie, se aflau în proces de cercetare 13 cazuri de accidentare, dintre care 10 cazuri erau mortale.

În același timp, pe parcursul anului trecut, la Inspectoratul de Stat al Muncii, au fost comunicate 497 de situații de accidentare a lucrătorilor în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 515 persoane, inclusiv 72 de cazuri mortale. Numărul accidentelor de muncă este mai mare în comparație cu anul 2018, când au fost înregistrate 421 de cazuri de accidentare a lucrătorilor.

În ultimii 10 ani, în urma accidentelor de muncă produse în Republica Moldova au avut de suferit circa 5.000 de persoane.

Ce spune legea și cum aceasta protejează angajații

Angajatorii trebuie să fie conștienți de obligațiile pe care le au potrivit cerințelor legale, de protecție a vieții, sănătății și integrității lucrătorilor. În conformitate cu Legea securității și sănătății în muncă nr. 186 din 10.07.2008 fiecare persoană juridică este obligată să asigure securitatea și sănătatea angajaților sub toate aspectele ce țin de activitatea desfășurată.

Cerințe și instrumente necesare pentru securitatea și sănătatea în muncă:

- Indicatoare de securitate (indicatoare de avertizare, de obligativitate, de interzicere etc.);

- Truse medicale pentru fiecare loc de muncă;

- Stingătoare;

- Panou informativ privind securitatea și sănătatea în muncă;

- Echipament individual de protecție, la necesitate;

- Scheme de evacuare, la necesitate

- Adaptarea locului de muncă în funcție de necesitățile persoanei, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește adaptarea rezonabilă a locului de muncă;

- Adaptarea la progresul tehnic;

- Înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puțin periculoase.

Totodată, lucrătorii trebuie să adopte o atitudine și un comportament preventiv, să solicite angajatorilor protecție colectivă și individuală, să se implice în realizarea măsurilor de protecția și prevenire și să-și însușească, prin instruire, cele mai bune practici astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională nici propria persoană și nici alte persoane care ar putea fi afectate de acțiunile sau de omisiunile lui în timpul lucrului.

Compensarea angajatului care a suferit un accident la locul de muncă

Potrivit legii, angajatul care și-a vătămat organismul sau a suferit afecțiuni de sănătatea din vina (parțială sau completă) a întreprinderii, precum și membrii familiei angajatului care și-a pierdut viața în urma unui accident de muncă sau a unei îmbolnăviri profesionale au dreptul la repararea pagubei.

Astfel, întreprinderea vinovată plătește din contul întreprinderii, pe lângă despăgubirea stabilită de lege, o indemnizație unică, luându-se ca bază un salariu mediu lunar din Republica Moldova pentru fiecare procent de pierdere a capacității profesionale de muncă, dar nu mai puțin de un salariu anual al accidentatului.

În caz de deces al angajatului în urma unui accident de muncă sau unei îmbolnăviri profesionale, întreprinderea plătește, în părți egale, soțului rămas în viață, copiilor și părinților decedatului indiferent de vârsta, capacitatea lor de muncă și de alte condiții, în modul și în mărimea stabilită de legislație și, în plus, le plătește din contul mijloacelor proprii o îndemnizație unică, luându-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulțit la numărul anilor compleți pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de șaizeci de ani, dar nu mai puțin de zece salarii medii anuale.

Dacă reducerea capacității de muncă sau decesul angajatului a survenit în urma unui accident de muncă nu numai din vina întreprinderii, dar și a accidentatului, se aplică răspunderea mixtă, și mărimea îndemnizației unice se reduce în dependență de gradul de vinovăție al accidentatului.

Medicii infectați cu COVID-19 sunt sau nu cazuri de accidentare la locul de muncă?

Tabloul statistic privind numărul accidentelor la locul de muncă în Republica Moldova ar putea suferi schimbări radicale ca urmare a epidemiei COVID-19, ținând cont că un sfert dintre persoanele care au contractat infecția sunt lucrători ai sistemului medical. Ultimele date arată că în total, în Republica Moldova, au fost confirmate 887 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici - 218, asistenţi medicali - 322, felceri - 54, paramedici - 1, farmacişti - 14, personal auxiliar - 278 persoane.

La 27 aprilie 2020, autoritățile anunțau că există „un focar localizat în cadrul Asistenței Medicale Urgente din municipiul Chișinău”. „Este vorba despre sectorul Rîșcani - 14 cazuri în rândul lucrătorilor medicali”, spunea ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu. Ulterior, unitatea a intrat în carantină.

Contactată de AGORA, avocata Inna Soțchi susține că angajatorul trebuie să poarte aceleași responsabilități pentru toate cadrele medicale conform Legii securității și sănătății în muncă, iar abrogări în caz de infectare la locul de muncă nu există.

„În cazul cadrelor medicale infectate la locul de muncă se aplică același cadru normativ și este considerată o îmbolnăvire la locul de muncă. Ele pot beneficia de indemnizațiile prevăzute de lege. Chiar și cadrele medicale care au decedat în urma infectării trebuie să beneficieze de indemnizațiile conform legii”, susține Soțchi.

Reprezentanții de la Inspectoratul de stat al Muncii nu au oferit un răspuns la acest subiect și au menționat că informațiile vor fi oferite după ce vor reveni la muncă, făcând referire la restricțiile impuse de regimul stării de urgență.

Organizația Internaționala a Muncii (OIM) estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă și se produc aproximativ 160 de milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale.

Pe baza acestor estimări, se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ 6.400 de decese ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale și că, zilnic, aproximativ 860.000 de lucrători sunt vătămați la locul de muncă.

Datele sunt prezentate în contextul Zilei Internaționale a Securității și Sănătății în Muncă, marcată pe 28 aprilie. Aceasta zi este destinată promovării la nivel mondial a prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale, sensibilizării și focalizării atenției internaționale asupra tendințelor din domeniul securității și sănătății în muncă, precum și atenționării asupra numărului în creștere la nivel global a leziunilor, bolilor și deceselor legate de muncă.