Tănase, despre intenția PSRM de a da jos trei judecători CC: CSM nu are aici nicio competență
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune că ridicarea mandatelor de judecători ai CC deținute de Liuba Șova, Nicolae Roșca și Domnica Manole nu poate fi examinată de Consiliul Superior al Magistraturii. Legislația în vigoare indică spre același lucru. Bunăoară, Legea cu privire la Curtea Constituțională arată că magistrații CC sunt inamovibili, iar ridicarea mandatelor lor poate fi decisă doar de Înalta Curte în sine.
・
Fostul președinte CC, Alexandru Tănase, a comentat cererea socialiștilor pentru Publika.md.
„Consiliul Superior la Magistraturii este un organ de autoadministrare judecătorească, or Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judecătoresc. CSM nu are absolut nicio competenţă de a testa, de a interveni într-un fel sau altul în statutul judecătorilor constituționali”, afirmă Tănase.
Mai mult ca atât, potrivit lui există o hotărâre Curţii Constituţionale în acest sens din anul 2014, care arată că „revocarea judecătorilor sau intervenţia în mandatul judecătorilor este neconstituţională şi este nulă”.
„Prin urmare, această declaraţie sau această adresare a domnul deputat Bolea nu cred că poate fi în general examinată de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a declarat Tănase.
Legea cu privire la Curtea Constituțională arată că judecătorul CC „este inamovibil pe durata mandatului”, iar mandatul său se suspendă şi se ridică numai în cazul stabilit de prezenta lege.
Articolul 19 al aceleeași legi arată că asta se poate întâmpla în caz de:
a) imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător din motive de sănătate timp îndelungat şi neîntrerupt (mai mult de 4 luni)b) încălcare a jurămîntului şi a obligaţiilor funcţiei;c) condamnare de către instanţa judecătorească pentru săvîrşirea unei infracţiuni;d) incompatibilitate, stabilită prin act de constatare rămas definitiv;e) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;f) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;g) dispunere de către instanța judecătorească, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
Mai mult, asupra ridicării imunităţii judecătorului și încetării mandatului său decide doar Curtea Constituţională.
„Controlul asupra semnalelor de încălcare a jurămîntului sau a obligaţiunilor funcţionale de către judecători se efectuează de un complet din doi judecători, numiţi prin dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale”, mai arată legea.
Menționăm că judecătorii CC nu au comentat, deocamdată, solicitarea socialiștilor.
Totuși, pe 28 aprilie magistrații CC au publicat o declarație comună în care combat afirmațiile precum că „ar face jocul unor clanuri” sau că „CC ar fi capturată politic”. Judecătorii susțin că orice presiune asupra lor este „inacceptabilă”.
Deși nu scriu pe cine au în vedere atunci când comentează „declarații ale unor înalți demnitari de stat”, magistrații i-ar putea avea în vedere pe exponenții PSRM, care susținuse anterior că schimbarea președintelui Curții Constituționale e „o încercare de preluare a controlului acestei instituții de către un grup infracțional”.