„În prezent, în țară, cu tot cu rezerva de stat, au rămas aproximativ 200 mii de tone de grâu. Necesitățile anuale Moldovei se estimează la aproximativ 450 de mii de tone de grâu alimentar, inclusiv semință, asta fără necesitățile sectorului zootehnic. Prognoza pentru recolta de grâu pentru anul curent este una foarte sumbră. În 2003 în seceta similară agricultorii au străns 107 mii tone de grău. Chiar dacă vom avea recolta de grâu ceva mai bună decât în anul de referință, evident că securitatea alimentară pe cel mai social-imoprtant tip de produs este într-un real pericol”, a declarat Năstase.

Politicianul susține că este nevoie urgentă de suspendarea exporturilor de grâu, cel puțin până la 1 octombrie 2020. Totodată, Năstase este de părere că autoritățile trebuie să mai procure în rezerva de stat la prețuri avantojoase pentru agricultori încă cel puțin 150 de mii de tone de grâu, care urmează a fi împrumutat ulterior mai multor brutării, pentru neadmiterii majorării prețurilor la pâine:

„Trebuie să fie creată o comisie guvernamentală cu implicarea partenerilor de dezvoltare, împuternicită să evalueze impactul secetei, a înghețurilor și a crizei pandemice asupra sectorului agroalimentar. Să se evalueze oportunitatea declarării stării de urgență cu caracter natural în țară sau cel puțin în cele mai afectate raioane, fără limitarea drepturilor fundamentale ale oamenilor. Să se suplinească Fondul de Dezvoltare a Agriculturii cu minim 500 de mln lei pentru plăți directe întreprinderilor agricole, inclusiv celor zootehnice, care au avut de suferit în urma secetei și a înghețurilor”.

Ce spun specialiștii?

În context, AGORA precizează că directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Qu Dongyu, a declarat că având în vedere experiența crizei globale a prețurilor la produsele alimentare din 2007-2008, măsurile restrictive nu pot decât să agraveze situația.

„Restricțiile la export instituite de țările exportatoare pentru a crește disponibilitatea alimentelor pe piața internă ar putea duce la perturbări grave pe piața alimentară mondială, ceea ce duce la creșterea prețurilor și totodată la volatilitatea acestora. În 2007-2008, aceste măsuri imediate s-au dovedit extrem de dăunătoare, în special pentru țările cu deficit alimentar, cu venituri mici și pentru eforturile organizațiilor umanitare de a procura mărfuri alimentare pentru cei nevoiași și vulnerabili. Cu toții ar trebui să învățăm din trecutul nostru recent și să nu facem de două ori aceleași greșeli”, a adăugat el.

Anterior, solicitat de jurnaliștii AGORA, expertul economic, Veaceaslav Ioniță, a declarat că autoritățile ar trebui să fie prudente atunci când iau decizii pe segment exporturilor. Ioniță spune că orice acțiune a statului trebuie să pună pe cântar atât beneficiile, cât și pierderile care pot fi înregistrate de societate.

„Moldova este integrată mai mult în economia globală, pentru că este o țară mică și exportă mult, importă mult, suntem dependenți de importuri. Acum nu există semnale că în viitorul apropiat vom avea probleme cu cerealele. Dacă se vor schimba circumstanțele dramatic, nu pot să spun că nu e nevoie de asemenea interdicții, dar în circumstanțele actuale – nu”.

Expertul este de părere că în o asemenea decizie din partea conducerii țării ar afecta fermierii, care ar fi forțați să vândă producția la un preț de monopol instaurat în interiorul țării.

Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, stocurile producătorilor din țara noastră sunt de aproximativ 152 de mii de tone de grâu, fără rezerva de stat. Asta este suficient pentru a asigura consumul intern pe o perioadă de, cel puțin, șapte luni. Pe lângă acestea, sunt peste 1,2 milioane de tone de porumb și 65 de mii de tone de ulei de floarea soarelui, care sunt suficiente pentru doi ani.