În 2003, câțiva jurnaliști plecau de la Agenția informațională de stat „Moldpres”. Erau deciși să facă jurnalism combativ, să scrie despre probleme, fără a fi influențați. Așa a apărut Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) – prima echipă de jurnaliști de investigație din Republica Moldova.

Cornelia Cozonac, președinta și una dintre fondatoarele CIJM, își amintește cum, împreună cu jurnalista Dorina Osipov, au materializat această idee. „Pe atunci, despre jurnalismul de investigație nu se prea vorbea, iar în presă erau puține materiale cu elemente de investigație. Am învățat din mers. Am făcut multe investigații fără să avem resurse. Am inițiat CENTRUL DE INVESTIGAȚII JURNALISTICE DIN MOLDOVA, CU PROPRIA HARTĂ A CORUPȚIEI, o experiență inedită pentru Moldova – investigațiile jurnalistice se publicau în aceeași zi în mai multe ziare naționale și regionale”, spune Cornelia Cozonac.

Atunci, această inițiativă a fost susținută de trei organizații media – Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice și Comitetul pentru Libertatea Presei. Alte două organizații internaționale (National Endowment for Democracy și Open Society Institute, cu sediul la Londra) au acordat suport CIJM când nu era atât de cunoscut.

Cartea Albă a mass-mediei din Republica Moldova

Primul onorariu, pentru mobilarea primului birou

Primul sediu al CIJM a fost într-un apartament mic din bulevardul Grigore Vieru. Pentru a-și crea condiții de lucru, jurnaliștii au adus ce aveau de acasă – frigider, veselă de bucătărie, scaune, iar din tehnica necesară profesiei, timp de mai mulți ani, au avut doar două computere, un dictafon și un xerox. „Primul onorariu a mers la mobilarea biroului. De altfel, onorariile pentru investigații ne-au salvat când nu aveam bani pentru chirie sau pentru alte cheltuieli neprevăzute”, precizează Cornelia Cozonac.

Pe parcurs echipa a adunat jurnaliști buni și a devenit una de temut pentru funcționarii și politicienii corupți. Timp de aproape 17 ani, Centrul de Investigații Jurnalistice continuă să investigheze cazuri de corupție, abuzuri, încălcări ale drepturilor omului. Aici au crescut jurnaliști care au venit de pe băncile universităților, alții cu experiență s-au reprofilat pe jurnalismul de investigație. Unii dintre cei care au făcut parte din echipa CIJM în prezent activează în alte grupuri de presă. „Ceea ce bucură este că niciun jurnalist care a lucrat în echipă cu noi nu a mers în presa de partid, cea controlată de oligarhi, unde nu se mai ține cont de deontologia profesională. La noi se întărește coloana vertebrală, pe care apoi nimeni nu o mai poate îndoia”, afirmă cu mândrie Cornelia Cozonac

Cartea Albă a mass-mediei din Republica Moldova

Investigații de răsunet

Printre investigațiile de răsunet ale CIJM este deconspirarea, în 2011, a unei rețele de abuzatori de copii în care erau implicate persoane de rang înalt, cu imunitate internațională. Urmare a anchetei, câțiva traficanți au ajuns după gratii în Moldova, iar alții doi – în închisorile din Grecia și Danemarca. O altă anchetă despre numărul mare de copii fără acte a generat unificarea sistemelor de înregistrare a nou-născuților și ale actelor de naștere. O anchetă despre persoanele aflate sub protecție umanitară, care nu puteau obține cetățenia Republicii Moldovei, a generat modificarea legislației și repunerea acestei categorii în drepturi. După un ciclu de investigații despre scheme frauduloase cu terenuri împădurite în mai multe suburbii ale Chișinăului oamenii au protestat și au impus autoritățile să instituie moratoriu pe alocarea terenurilor pentru construcții ușor demontabile. În 2011, în ancheta „Milioanele sindicatelor”, jurnaliștii de la CIJM arătau cum omul de afaceri Ilan Șor, pe atunci necunoscut publicului larg, cumpăra pe bani mărunți hotelele sindicatelor și le punea în gaj la trei bănci pentru credite, mărimea cărora 12 depășea cu mult valoarea gajului, ceea ce mai târziu s-a constatat că erau credite neperformante, care au generat devalizarea băncilor.

Cartea Albă a mass-mediei din Republica Moldova

Corupția cu propria sa hartă

De-a lungul anilor, asupra echipei CIJM s-au făcut numeroase presiuni cu scopul de a-i descuraja pe jurnaliști, să-i reducă la tăcere. Anchetele foarte bine documentate i-au ajutat să câștige toate cele 17 procese de judecată în care a fost acționat CIJM de-a lungul existenței sale. În alte 21 de procese CIJM a mers împotriva instituțiilor statului, pentru că acestea au îngrădit accesul la informațiile de interes public pe care jurnaliștii le-au solicitat în demersurile lor de documentare în anchetele la care lucrau. Unul dintre dosare, pierdut în instanțele din Moldova, a fost pus pe rol la CEDO.

De mai mulți ani, la Centrul de Investigații Jurnalistice telefoanele sună continuu, poștele electronice sunt pline de mesaje de la cetățeni și nu este zi să nu vină cineva la sediul organizației cu o plângere sau un caz de corupție, abuzuri admise de funcționari. De ce?

Unul dintre proiectele de succes ale CIJM este portalul Anticoruptie.md, creat în 2012. Portalul a lansat în premieră pentru Republica Moldova „Harta Corupției”, o platformă interactivă pe care cetățenii pot sesiza abuzuri ale funcționarilor, fapte de corupție, încălcări ale drepturilor omului. Astfel, multe dintre sesizări stau la baza investigațiilor jurnalistice pe care le face echipa, câștigând astfel respectul cetățenilor în căutarea unei justiții, fie și neoficiale.

Am pornit și am rezistat, la început, datorită entuziasmului. Primele investigații le-am făcut fără să avem resurse. Apoi am înțeles că nu putem da înapoi. Erau mult prea multe subiecte de interes ce trebuiau investigate. Așa, în timp, ni s-a întărit coloana vertebrală, pe care nimeni nu o poate îndoia”, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac.

Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova, a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent în contextul Zilelor Libertății Presei. Aceasta cuprinde detalii despre cum au crescut și evolut nouă instituții media.