Într-o casă veche de pe strada Șciusev din Chișinău, într-o atmosferă ca... acasă, o mână de jurnaliste aștern istorii și însăilează reportaje. Că sunt ca acasă și asta le place am înțeles-o pășind și prin mica lor curte care dă în floare în primăvară. E atmosfera perfectă pentru a crea și pentru a-și aranja cu dibăcie, în liniște, casa virtuală – Moldova.org.

Despre Moldova.org unii din noi au auzit încă în 1997, doar că de atunci portalul s-a schimbat la față de mai multe ori. Se întâmpla acum 23 de ani când Vlad Spânu, pe atunci diplomat la Ambasada Republicii Moldova din Washington, a creat această pagină cu informații din și despre Moldova, doar în limba engleză. Au venit apoi alte echipe cu oameni care au crescut și au îngrijit portalul, la fel ca pe florile din curtea redacției.

Cartea Albă a mass-mediei din Republica Moldova

Transformarea Moldova.org

O perioadă am știut despre Moldova.org că e un site care relatează în mare parte despre realitățile din regiunea transnistreană. Se întâmpla prin 2012, când site-ul a fost preluat de Oxana Greadcenco, care a copilărit în apropiere de așa-zisa graniță.

În 2016, a venit Ana Gherciu cu pasiunea ei pentru reportaje. Odată cu plecarea și stabilirea Oxanei Greadcenco în Olanda, Ana Gherciu a preluat o parte din responsabilitățile administrative.

„Cunoșteam despre Moldova.org, în mare parte, din știrile pe care le făcea Diana Preașca. Datorită acestor știri eram sigură că n-o să-mi fie rușine să lucrez aici. Am avut mână liberă să scriu reportaje. Așa ne-am sincronizat”, povestește Ana Gherciu, astăzi directoarea executivă a Asociației Sud-Est Junior, care gestionează portalul.

Cartea Albă a mass-mediei din Republica Moldova

„Avem idei și căutăm oameni care să le susțină”

La fel ca mai toate redacțiile care vor să reziste, nici Moldova.org nu a ocolit calea granturilor. „Știam că asta era singura posibilitate să rămân aici și să am un salariu. Diferența e că, între timp, am crescut și avem o viziune despre ceea ce vrem să facem, unde vrem să ajungem. E vorba despre autocunoaștere. Nu mai împachetăm idei ca să le vindem donatorilor. Avem idei și căutăm oameni care să le susțină”, spune Ana Gherciu.

Acum, Moldova.org este cunoscută pentru reportajele pe care le produce, toate multimedia, împachetate elegant. Este o echipă diferită pentru că nu pune accent pe viteză, ci pe calitate. Ritmurile echipei sunt aproape de cele ale unui jurnalism lent (slow journalism – din engleză). Publică pe zi 3-4 știri din care, dacă le vei citi peste trei ani, vei înțelege exact ce s-a întâmplat într-o anumită zi. La un reportaj multimedia se lucrează cam zece zile. Cum au ajuns la formula asta?

„Ne-am propus să fim utili cu resursele pe care le avem”

Echipa a deschis poarta – și cea de pe Șciusev, dar și pe care virtuală – oamenilor care citesc portalul și îi urmăresc activitatea. Sunt tineri adulți, femei și bărbați, jumătate din diasporă. Cel puțin asta arată un studiu pe care l-au făcut jurnalistele. În mica curte au dat petreceri, iar pe Facebook își dau întâlniri în fiecare zi pe grupul „Prietenii Moldova.org”.

„Vrem sinceritate și deschidere. Ne place să vorbim cu acești oameni de parcă chiar ne-am cunoaște cu ei. E familia noastră mare”, spune Ana Gherciu, după ce le urează drum bun celor două colege care tocmai au ieșit pe ușă ca să aducă noi istorii, bune pentru reportaje.

Astăzi, redacția noastră există pentru a povesti în continuu despre ceea ce alte redacții nu au timp, despre oameni «simpli» cum se zice în jargonul mediatic, de parcă cineva ar fi doar un «om simplu», despre cei discriminați, despre cei talentați, dar în umbră, despre viziuni, despre soluții, despre vârstele prin care trecem și despre multe altele. Am rezistat ca să facem asta. Dar nu am fi rezistat fără susținerea donatorilor și aprecierea celor despre și pentru care am scris”, directoare executivă, Moldova.org, Ana Gherciu.

Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova, a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent în contextul Zilelor Libertății Presei. Aceasta cuprinde detalii despre cum au crescut și evolut nouă instituții media.

În fiecare zi, AGORA va publica istoriile redacțiilor unde activează colegii noști de breaslă.