
„Unul se abona pe grâu, altul pe ovăz”. Istoria ziarului, care nu a ratat nici o publicație de la fondare, în Cartea albă a mass-mediei
Astăzi venim cu povestea ziarului care nici pe timp de pandemie nu și-a oprit activitatea, iar publicațiile au ajuns la casele oamenilor. Este vorba de Observatorul de Nord, instuția media a cărei istorie a fost inclusă în Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova, lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent în contextul Zilei Libertății Presei. Totodată, în aceeași carte veți găsi istoriile a nouă instituții de presă care, de-a lungul anilor, au reușit să se dezvolte și să facă față provocărilor, transmite media-azi.md.
・
În 1998, la Soroca, în plină criză economică, pe bani împrumutați de la prieteni și de la socrul său, Victor Cobăsneanu fonda și lansa Observatorul de Nord. Era primul ziar independent din raion. „Am reușit să ne impunem pe piața media pentru că nu exista pe atunci alt ziar independent în tot județul Soroca. Restul publicațiilor erau succesoarele ziarelor raionale. Noi am început de la zero, doar cu pixul și foia, nici calculator nu aveam”, își amintește Victor Cobăsneanu, astăzi redactor-șef al săptămânalului.
„Unul se abona pe grâu, altul pe ovăz”
Atunci, în 1998, puțini aveau bani în buzunar chiar și pentru un ziar. „În primii ani când nu aveam bani, făceam abonare în schimbul producției agricole sau industriale pe care apoi o vindeam sau o schimbam pentru a achita serviciile tipografiei. Atunci erau multe gospodării țărănești. Unul se abona pe grâu, altul pe ovăz”, povestește jurnalistul.
Era o perioadă de disperare pentru mulți. Oamenii sperau să supraviețuiască, refuzând, uneori, și ziarele oferite gratuit. „Îmi amintesc că pe 8 martie 1999 ofeream doamnelor ziarul pe gratis. Multe refuzau să-l ia și spuneau: «Nu am nevoie de gazete, acum am nevoie să mănânc, ia-ți gazetu’»”, își amintește jurnalistul.
Primul sediul al ziarului s-a aflat în clădirea unei școli. În acea perioada electricitatea adesea era deconectată, iar angajații erau nevoiți să lucreze noaptea, la calculatoare vechi.
Poșta alternativă
Nici pe timp de pandemie, când în Soroca, la fel ca peste tot, au fost impuse restricții, ziarul nu și-a oprit activitatea. Echipa săptămânalului a reușit să ducă publicațiile la casele oamenilor. Victor Cobăsneanu personal a adus ziarele din Chișinău cu automobilul, obținând permisiunea de la autorități să se deplaseze. „În timp de 21 de ani nu s-a întâmplat vreodată ca Observatorul de Nord să nu apară. Nici măcar în 1999, când o ninsoare puternică a pus stâlpii la pământ”, a menționat el.
Horoscopul în limba rusă, pentru cititorii din Oclanda
Timp de 17 ani ziarul a fost publicat și în română, și în rusă. Trei ani în urmă, redacția a renunțat la editarea ziarului în limba rusă din motive financiare. Un lider dintr-un sat de vorbitori de limba rusă, aflând decizia redacției, i-a spus lui Victor Cobăsneanu că este gata să aboneze 200 -300 de oameni, dar să fie publicat cel puțin horoscopul în limba rusă. „Acum în Observatorul de Nord apare horoscopul în limba rusă anume pentru cititorii din satul Oclanda, unde majoritatea sunt vorbitori de rusă. Pe lângă asta, ei încercă să citească celelalte materiale și în limba română”, a menționat fondatorul publicației.
De-a lungul anilor, și Observatorul de Nord ca multe alte instituții de presă, s-a adaptat și a creat formate noi, ca să fie mai aproape de comunitate. Astăzi, Observatorul de Nord nu înseamnă doar ziar, ci și un studio unde produc emisiuni pe Internet.
„Întotdeauna ne-a fost greu, de multe ori și din punct de vedere moral. Suntem ca un os în gâtul administrației publice locale. Mai bine nu mănânc decât să îndeplinesc comenzile cuiva. Pentru independența noastră, așa vom continua”, fondatorul Observatorulul de Nord, Victor Cobăsneanu.
Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova, a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent în contextul Zilelor Libertății Presei. Aceasta cuprinde detalii despre cum au crescut și evolut nouă instituții media.
În fiecare zi, AGORA va publica istoriile redacțiilor unde activează colegii noști de breaslă.