Dacă este zi de joi, asta ar putea însemna titluri promițătoare care să vă grăbească pasul spre cel mai apropiat chioșc pentru a cere cel mai recent număr al Ziarului de Gardă. De aproape 16 ani, a rămas singurul săptămânal de investigații, devenind o școală a demnității pentru generațiile de reporteri care au crescut profesional acolo și o școală a integrității pentru cititori.

Comunitatea ZdG, iubitoare de libertate

în 2004 datorită prieteniei dintre jurnalistele Alina Radu și Aneta Grosu, Ziarul de Gardă a fost crescut de oameni care nu au făcut compromisuri. Ambele au început să facă jurnalism încă în perioada sovietică și au schimbat împreună redacții, rând pe rând, în încercarea de a-și face munca liber și independent.

„În momentul în care am creat Ziarul de Gardă, am înțeles că nu mai vrem să revenim la sisteme totalitare, la politici editoriale dictate de politicieni și lideri de partide. Odată cu apariția Ziarului de Gardă am simțit gustul adevărat al libertății. La început a fost o încăpățânare oarecum pozitivă – până atunci nu mai existase un săptămânal de investigații, mai ales condus de femei. Am simțit și o frică, cea de a nu reuși. În scurt timp, în jurul nostru a apărut o comunitate iubitoare de libertate”, spune Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă.

Lecția primului an

„Au fost multe momente dificile. Nu am putut abandona însă acești oameni. Am depus eforturi pentru comunitatea de cititori ale cărei valori erau compatibile cu valorile noastre, dar și pentru tinerii reporteri care aduceau multă energie și optimism în redacție”, adaugă Alina Radu.

Ce înseamnă ZdG astăzi?

În 2004, Ziarul de Gardă însemna doar un... ziar de limbă română. Astăzi, acest nume înseamnă și o versiune în limba rusă și engleză a ziarului, un site foarte cunoscut care oferă nu doar investigații scrise sau în format video, ci și știri la oră. Ziarul de Gardă a adunat în timp și o comunitate mare pe rețelele de socializare, platforme pentru care echipa și-a ajustat o parte din produse.

„Acum 16 ani am pornit la drum cu un ziar tipărit. Ceva mai târziu am deschis și un site pe care publicam o dată pe săptămână articolele din ziar. Treptat am înțeles că nu poți publica doar o dată pe săptămână. Cu timpul nu a mai fost suficient să publicăm nici măcar o dată pe zi. Așa am început să dăm materiale la oră, iar apoi și mai des de atât. Tot în timp, au apărut în viețile noastre rețelele de socializare și am învățat să fim în pas cu modernitatea. Acum oferim produse pentru toate tipurile de audiență și e evident că nu ne vom opri la asta”, afirmă Alina Radu.

Numărul de abonați a crescut semnificativ în 2020. „Am ajuns la 10.000 de abonamente, cifră-record pentru ZdG. Pentru acești oameni, obișnuiți de-a lungul anilor să citească ziare, facem în continuare versiunea tipărită. Abonamentul e un fel de contract pe care îl avem cu ei și asta ne obligă să depunem eforturi și să credem că nu vom lua decizia de a nu mai tipări ziarul”, speră directoarea ZdG.

„În 16 ani, au fost multe momente dificile. Nu am putut însă abandona oamenii adunați în jurul nostru, o comunitate iubitoare de libertate. Am depus eforturi pentru cititorii noștri, ale căror valori sunt compatibile cu valorile noastre”, directoarea ZdG, Alina Radu.

Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova, a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent în contextul Zilelor Libertății Presei. Aceasta cuprinde detalii despre cum au crescut și evoluat nouă instituții media.