Astăzi aducem istoria ultimei instituții media inclusă în Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova, lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent în contextul Zilei Libertății Presei. De 16 ani, Ziarul de Gardă este un săptămânal care este în pas cu tendințele actuale, dar care își păstrează versiunea tipărită în timp ce de peste tot în lume vin vești că se închid versiunile tipărite ale unor ziare cunoscute. Totodată, în aceeași carte veți găsi istoriile a nouă instituții de presă care, de-a lungul anilor, au reușit să se dezvolte și să facă față provocărilor, transmite media-azi.md.
Dacă este zi de joi, asta ar putea însemna titluri promițătoare care să vă grăbească pasul spre cel mai apropiat chioșc pentru a cere cel mai recent număr al Ziarului de Gardă. De aproape 16 ani, a rămas singurul săptămânal de investigații, devenind o școală a demnității pentru generațiile de reporteri care au crescut profesional acolo și o școală a integrității pentru cititori.
Acte de corupție comise de demnitari și funcționari scoase la iveală cu nemiluita; sărăcie și neajunsuri descrise ani în șir cu empatie; drepturi încălcate de cei care poartă epoleți divulgate cu mult curaj; dar și istorii scrise cu căldură, care inspiră – istorii ale unor oameni care au luptat cu sistemele autoritare și corupte și care s-au rupt de ele, oameni care s-au afirmat, mulți însă nu aici... ci departe de casă. Asta înseamnă ZdG dacă ar trebui să faci un exercițiu și să-i dai definiția în doar câteva rânduri.
Comunitatea ZdG, iubitoare de libertate
în 2004 datorită prieteniei dintre jurnalistele Alina Radu și Aneta Grosu, Ziarul de Gardă a fost crescut de oameni care nu au făcut compromisuri. Ambele au început să facă jurnalism încă în perioada sovietică și au schimbat împreună redacții, rând pe rând, în încercarea de a-și face munca liber și independent.
„În momentul în care am creat Ziarul de Gardă, am înțeles că nu mai vrem să revenim la sisteme totalitare, la politici editoriale dictate de politicieni și lideri de partide. Odată cu apariția Ziarului de Gardă am simțit gustul adevărat al libertății. La început a fost o încăpățânare oarecum pozitivă – până atunci nu mai existase un săptămânal de investigații, mai ales condus de femei. Am simțit și o frică, cea de a nu reuși. În scurt timp, în jurul nostru a apărut o comunitate iubitoare de libertate”, spune Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă.
Astfel, cu fiecare număr, lună de lună, an de an, Ziarul de Gardă a adunat în jurul său o comunitate tot mai mare.
Lecția primului an
„Au fost multe momente dificile. Nu am putut abandona însă acești oameni. Am depus eforturi pentru comunitatea de cititori ale cărei valori erau compatibile cu valorile noastre, dar și pentru tinerii reporteri care aduceau multă energie și optimism în redacție”, adaugă Alina Radu.
Ziarul a pornit datorită unui grant obținut de la Guvernul României. „Lecția pe care am învățat-o chiar în primul an e că nu te poți baza pe un singur donator. Am găsit însă treptat o comunitate de donatori care funcționează după principii clare și au la bază libertatea presei și libertatea de exprimare, respectă și promovează drepturile omului și integritatea, o comunitate de donatori care susțin valorile noastre. Ei reprezintă țări precum SUA, Canada, Olanda, Cehia, Maria Britanie etc. Totuși, ca să fie clar, grantul nu este un cadou pe care cineva ni-l oferă. Noi prestăm un serviciu public, iar donatorii participă la acest act de rând cu noi. Cheltuirea fiecărui ban este verificată foarte minuțios”, explică directoarea ZdG.
Ce înseamnă ZdG astăzi?
În 2004, Ziarul de Gardă însemna doar un... ziar de limbă română. Astăzi, acest nume înseamnă și o versiune în limba rusă și engleză a ziarului, un site foarte cunoscut care oferă nu doar investigații scrise sau în format video, ci și știri la oră. Ziarul de Gardă a adunat în timp și o comunitate mare pe rețelele de socializare, platforme pentru care echipa și-a ajustat o parte din produse.
„Acum 16 ani am pornit la drum cu un ziar tipărit. Ceva mai târziu am deschis și un site pe care publicam o dată pe săptămână articolele din ziar. Treptat am înțeles că nu poți publica doar o dată pe săptămână. Cu timpul nu a mai fost suficient să publicăm nici măcar o dată pe zi. Așa am început să dăm materiale la oră, iar apoi și mai des de atât. Tot în timp, au apărut în viețile noastre rețelele de socializare și am învățat să fim în pas cu modernitatea. Acum oferim produse pentru toate tipurile de audiență și e evident că nu ne vom opri la asta”, afirmă Alina Radu.
Da, Ziarul de Gardă este în pas cu tendințele dictate de aceste vremuri. Totuși, în timp ce de peste tot în lume vin vești că se închid versiunile tipărite ale unor ziare cunoscute, la Chișinău, versiunea tipărită a Ziarului de Gardă devine tot mai atractivă.
Numărul de abonați a crescut semnificativ în 2020. „Am ajuns la 10.000 de abonamente, cifră-record pentru ZdG. Pentru acești oameni, obișnuiți de-a lungul anilor să citească ziare, facem în continuare versiunea tipărită. Abonamentul e un fel de contract pe care îl avem cu ei și asta ne obligă să depunem eforturi și să credem că nu vom lua decizia de a nu mai tipări ziarul”, speră directoarea ZdG.
„În 16 ani, au fost multe momente dificile. Nu am putut însă abandona oamenii adunați în jurul nostru, o comunitate iubitoare de libertate. Am depus eforturi pentru cititorii noștri, ale căror valori sunt compatibile cu valorile noastre”, directoarea ZdG, Alina Radu.
Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova, a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent în contextul Zilelor Libertății Presei. Aceasta cuprinde detalii despre cum au crescut și evoluat nouă instituții media.
Vezi și aceste știri

AGORA, inclusă în Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova. Citește istoria redacției noastre

17 ani de investigații. Istoria Centrului de Investigații Jurnalistice, în Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova

Fără salarii timp de cinci luni, dar împreună. Istoria portalul NewsMaker, în Cartea albă a mass-mediei din Republica Moldova

TV8, instituția media care a cutremurat constant clasa politică. Istoria singurului post de televiziune, inclus în Cartea albă a mass-mediei

Metamorfoza ziarului SP de la Bălți, în 26 de ani: de la publicație cu anunțuri, la un site fruntaș al regiunii. Istoria redacției, în Cartea albă a mass-mediei

„Unul se abona pe grâu, altul pe ovăz”. Istoria ziarului, care nu a ratat nici o publicație de la fondare, în Cartea albă a mass-mediei

Istoria portalului Moldova.org, desprinsă din Cartea albă a mass-mediei. Cum a evoluat redacția în cei 23 de ani de activitate

RISE Moldova, de la o idee la o „lansare cu ecou”. Istoria instituției media inclusă în paginile Cărții albe a mass-mediei

Transnistria, lipsită de dreptul de a mai găzdui meciurile de fotbal din cupele europene, a anunțat UEFA
Advertoriale

Preotul Petru Ciobanu – printre primii absolvenți ai meseriei de cultivator-procesator de bacifere ai Școlii Profesionale Nisporeni

Localitățile Bulboaca și Speia vor avea până la sfârșitul anului propria strategie de dezvoltare a turismului și un plan de acțiuni pentru un termen de până la 10 ani
