Irina Soltan
Este necesar să fie asigurată funcționalitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Așa a fost argumentată, la 13 mai, aprobarea de către Guvern a inițiativei legislative a socialistului Vasile Bolea. Aceasta prevede suplinirea unei funcții de judecător în componența CSM din rândul membrilor supleanți aleși anterior de Adunarea Generală a Judecătorilor, întrucât procedura nu poate fi desfășurată acum din cauza epidemiei. Totuși, CSM s-a întrunit în ședințe și au fost luate decizii, ultimele - chiar în această marți. În context, experții apreciază proiectul ca fiind mai mult tehnic și care n-ar rezolva problemele din cadrul CSM.
La 13 mai, în ședința Guvernului R. Moldova a fost examinată și aprobată inițiativa legislativă a socialistului Vasile Bolea, care prevede ca „Până la alegerea noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor de către Adunarea Generală a Judecătorilor, membrii supleanți aleși anterior de Adunare vor suplini funcțiile vacante de membru al CSM”. Inițiativa este argumentată de imposibilitatea convocării Adunării Generale în contextul epidemiei de COVID-19. Măsura a fost susținută și de ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, care a menționat că susține proiectul pentru „a asigura funcționalitatea Consiliului Superior al Magistraturii”.
Experții în justiție totuși constată că CSM este funcțional și că inițiativa legislativă este mai mult de ordin tehnic. Până acum, CSM s-a întrunit în ședințe, a întrunit cvorum și a luat decizii.
„Această lege nu soluționează problemele referitor la activitatea CSM, mai ales că avem o opinie recentă a Comisiei de la Veneția unde stabilește mai multe probleme inclusiv cu alegerea membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari. Modificarea respectivă este mai mult tehnică. Mai mult, în lege cu privire la actele normative, este notat că actele normative nu pot fi modificate în termen de șase luni de la data precedentei modificări”, a comentat situația pentru AGORA consilierul juridic CRJM, Ion Guzun.
Termenul limită de șase luni face referire la ultima modificare a Legii CSM care a intrat în vigoare la 31 ianuarie, 2020. Atunci a fost majorat numărul membrilor Consiliului, de la 12 la 15 persoane.
Două funcții, însă, au rămas vacante. Mai exact urmează să fie ales președintele Curții Supreme de Justiție, prin concurs, și un judecător care urmează să fie ales la Adunarea Generală a Judecătorilor (n.r. funcția propusă să fie suplinită prin inițiativa deputatului Bolea).
În prezent, CSM funcționează în contextul în care se întrunește și ia decizii în componență de 13 membri. Menționăm, totuși, că legislația prevede că președintele CSJ, procurorul general și ministrul Justiției nu participă la luarea deciziilor ce țin de cariera și disciplina judecătorilor.
Problema apare în condițiile în care în CSM judecătorii nu au majoritatea. La moment, se constată că doi membri trebuie aleși, iar din cei 13, șapte nu sunt judecători. Astfel, judecătorii nu au majoritatea și nu pot influența în mod determinant procesele.
Disproporția contravine recomandărilor Comisiei de la Veneția, din ianuarie 2020 care face referire la standardele europene și prevede că: „Nu mai puțin de jumătate din membrii consiliului ar trebui să fie judecători aleși de colegii lor de toate nivelurile sistemului judiciar și respectând pluralismul în cadrul sistemului judiciar".
Un alt aspect care încă nu a fost soluționat este mecanismul blocat de alegere a celui de-al doilea membru CSM - președintele CSJ. Acesta urma să fie ales prin concurs la începutul anului. Concursurile însă au fost stopate.
Amintim că Adunarea Generală a Judecătorilor urma să se desfășoare în luna martie, însă a fost anulată din cauza pandemiei. Atunci, chiar președintele Igor Dodon s-a arătat cointeresat să participe la adunare.
Sprijină redacția Agora cu 160 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un coș de produse locale de la From the Heart Shop.
