Curtea Constituțională a declarat neconstituționale unele prevederi din Legea cu privire la Procuratură. Mai exact, acestea se referă la procedura de numire a procurorului general interimar, dar și a procurorului general, procedură instituită de Parlament în toamna anului trecut. Principala modificare se referă la faptul că un candidat la funcția de procuror general este selectat prin concurs public, care cuprinde următoarele două etape: preselecția candidaților de către comisia instituită de Ministerul Justiției și selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor.
La fel, magistrații Curții Constituționale au statuat ca fiind neconstituțională și prevederea potrivit căreia „modul de organizare și desfășurare a fiecărei etape a concursului se stabilește prin regulamente aprobate de către ministrul justiției și, respectiv, de către Consiliul Superior al Procurorilor”.
Astfel, Curtea a considerat că implicarea Comisiei instituită de Ministerul Justiției în procesul de numire în funcție a procurorului general contravine articolului 125 din Constituție.
Citește și: Domnica Manole explică decizia CC: Nu are efect asupra mandatului actualului procuror general
Totodată Curtea a declarat înafara Legii Supreme procedura de numire a procurorului general interimar.
Cu privire la eliberarea din funcție a procurorului general, Curtea a menționat că articolul 125 alin. (2) din Constituție prevede autoritățile cu atribuții decizionale în procesul de demitere din funcție a procurorului general, acestea fiind Consiliul Superior al Procurorilor și președintele Republicii Moldova.
Curtea a reiterat, ca și în cazul preselecției candidaturilor pentru funcția de Procuror General, că este afectat rolul constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor, prin competența oferită Comisiei de evaluare a activității Procurorului General fiind introdus un mecanism apt să pericliteze scopul urmărit de constituantă prin articolul 1251 din Constituție: garantarea independenței și a imparțialității procurorilor.
„Prin această modificare a fost modificat modul de numire a procurorului general interimar. Nu este posibil ca din procesul de numire a interimarului să fie exclus Consiliul Superior al Procurorilor. Legiuitorul ar fi trebuit să instituie același mecanism. CSP a fost exclus și introdus Parlamentul, un organ eminamente politic”, a declarat în cadrul ședinței unul dintre autorii sesizării, deputatul Sergu Sîrbu.
De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului și Parlamentului au susținut că modificările se încadrează perfect în cadrul legal și constituțional.
„Considerăm că în Republica Moldova nu a fost o procedură mai transparentă de alegere a procurorului general”, a declarat reprezentantul Guvernului, Dorin Lișman.
Istoria sesizării
Pe 23 septembrie 2019, deputații din Partidul Democrat au contestat la Curtea Constituțională modificările la Legea Procuraturii. Democrații cereau Curții să verifice constituționalitatea prevederilor prin care s-ar reduce din competențele Consiliului Superior al Procurorilor.
Mai mult, PD-iștii se arătau „ferm convinși că noul mecanism de numire a procurorului general interimar este profund viciat”. Totuși, democrații se refereau atunci la fostul procuror general interimar, Dumitru Robu, nu și la Stoianoglo, care a fost ales la finele lunii noiembrie 2019.
Iată ce cereau atunci democrații:
Extras din sesizarea democraților la CCFă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!
Vezi și aceste știri
Dodon: La Curtea Constituțională se va examina o sesizare care ar putea afecta „scaunul” lui Stoianoglo. Sîrbu: Nu are nicio legatură
Avocatul lui Platon, după declarațiile lui Stoianoglo: Credem că, în cel mai scurt timp, va fi eliberat
