„Pentru democrație nu lupți doar de luni până vineri!” INTERVIU cu Ambasadorul României la Chișinău (VIDEO)

„Pentru democrație nu lupți doar de luni până vineri!” INTERVIU cu Ambasadorul României la Chișinău (VIDEO)

„Republica Moldova trebuie să-și respecte angajamentele asumate prin acordurile semnate. Aceste angajamente n-au fost, cum s-ar plânge cineva, impuse de Bruxelles.” Este răspunsul oferit de ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, la întrebarea care ar trebui să fie acțiunile autorităților moldovene pentru a valorifica la maximum sprijinul oferit de Uniunea Europeană. Mai multe despre ce ne învață criza generată de COVID-19, cum a fost parcursul european al României și de ce e important să avem o justiție independentă, vedeți în interviul de mai jos.

Luna mai este luna în care Europa e sărbătorită. Cum au fost anii care au precedat integrarea României în Uniunea Europeană?

Luna mai este ziua sărbătorii, este ziua în care sărbătorim unitatea în diversitate și armonia culturală, care sunt la baza Uniunii Europene. Referitor la întrebarea dvs., au fost niște ani grei, au fost niște ani plini de provocări, dar plini și de reușite. Societatea românească a ieșit la finalul anilor 1989 fiind marcată de o serie de probleme. Dacă 31 de ani în urmă românii și-au dorit libertate, parcursul care a urmat după acel moment a însemnat o consolidare a instituțiilor democratice, o consolidare a statului de drept, o consolidare, dacă vreți, a respectului pe care trebuie să-l acordăm valorilor și principiilor universal legate de drepturile omului, de demnitate. A fost o perioadă plină de tulburări interne, dar a fost o perioadă în care societatea română a trebuit să se mobilizeze și împreună să parcurgă reformele necesare care au făcut posibil ca în 2004 România să se integreze în NATO, iar a doua față a respectivei monede ce se numește integrare europeană și euroatlantică, a fost reprezentată de momentul 2007 când România a făcut pasul înăuntrul Uniunii Europene. 

Care au fost principalele schimbări generate de parcursul european al României?

 Au fost foarte foarte multe schimbări, să știți. De la modul de reformare a Justiției, pentru că totul a pornit cu sectorul Justiției, la consolidarea instituțiilor democratice, cooperarea împreună cu toate instituțiile responsabile din cadrul administrației pentru a promova acest obiectiv de aderare a României la Uniunea Europeană. A fost un obiectiv important de politică externă, dar până la urmă Uniunea Europeană în momentul de față ține mai mult de politica internă a României, nu mai este un obiectiv de politică externă. Asta a însemnat să creăm mecanisme de cooperare eficiente între instituțiile administrației publice centrale și locale. A însemnat să învățăm să lucrăm împreună, să ne sincronizăm eforturile și să ne ajutăm atunci când este cazul. A însemnat să punem pe baze noi, modul în care integrăm în spațiul comunitar politicile care vizează educația, învățământul. Deci, a fost un efort multidisciplinar, multisectorial, care a afectat în egală măsură toate instituțiile statului. Dar, am beneficiat în cadrul acestui efort depus, cu sudoarea frunții, am beneficiat de o voință puternică de integrarea europeană, am avut stindardul, am avut obiectivul, am avut finalitatea acestui proces. Am avut mobilitatea necesară asigurată pe plan național, la nivel guvernamental, dar cu participarea, contribuția societății civile, a reprezentanților bisericii, a reprezentanților tuturor asociațiilor profesionale. Am avut și direcția, am știut în ceea ce să credem și am și muncit și am abordat cu extrem de multă seriozitate și responsabilitate acest obiectiv. Sigur, fiind din când în când avertizați, fiind din când în dând ajutați, fiind din când în când sfătuiți cu sprâncene ridicate de către partenerii noștri occidental, însă toate aceste chestiuni le-am luat în spirit constructiv. Am știut că vin din partea unor prieteni care ne-au ajutat pe noi românii, ca popor, să devenim mai bun.

Mentalitățile omului și obiceiurile mor cel mai greu într-o societate.

Daniel Ioniță

Care au fost primele beneficii simțite de cetățenii români după integrarea în Uniunea Europeană?

Să știți, că în orice societate cel mai greu este să schimbi mentalitățile omului și obiceiurile. Acestea mor cel mai greu într-o societate, indiferent cum se numește această societate. Integrarea europeană a fost a doua față a monedei de integrarea europeană și euroatlantică. Prima față a respectivei monede a fost integrarea în NATO, care a adus românilor, per ansamblu, securitate. Integrarea în Uniunea Europeană, a adus pentru toți românii stabilitate personală și prosperitate. Deci, dimensiunea economică, dimensiunea de previziune și dezvoltarea profesională și personală. Ni s-au deschis într-un mod automat toate cele patru libertăți. Românii au putut să circule liber, nu numai să se ducă în vacanțe, dar au putut să lucreze în statele membre ale Uniunii Europene pe baze egale cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene. Au fost asigurate libertatea de capital, de investiții, de idei. Au crescut substanțial investițiile străine directe în România. Era o societate în care puteai să ai încredere. Era asigurată din punct de vedere al securității de către NATO și avea pașaportul European în buzunar, asta însemna că regulile erau aceleași în ceea ce privește statul de drept, respectul față de lege, democrație. Aceste investiții străine au creat o excelentă bază de prosperitate economică, prosperitate pentru toți cetățenii României. Dacă vă uitați la datele statistice, salariul mediu pe economie a crescut de multe ori din 2007 până acum. În momentul de față, România se apropie de media europeană.

În ultimii ani cetățenii Republicii Moldova și-au manifestat dorința de a avea un DNA la Chișinău. Deci, Justiția din România este văzută drept un exemplu. Ce a contribuit la independența Justiției în România? 

În primul rând, voința politică. În al doilea rând, încrederea din partea tuturor cetățenilor. O Justiției independentă să fie departe de orice fel de interferență politică trebuie să reprezinte o garanție nu numai a democrației și a statului de drept, dar a propriului viitor, pentru că toți cetățenii trebuie să fie egali în fața legii. Or, acest principiu fundamental din orice Constituție de pe mapamond, nu poate fi pusă în aplicare dacă nu ai o Justiție independentă care să fie eliberată de orice fel de interferențe politice, de orice fel de interese partinice, de orice fel de jocuri de culise ascunse. De acest domeniu trebuie în permanență să ai grijă, pentru că odată ce ai câștigat o luptă nu înseamnă că lupta aceea va fi câștigată pe veci. E ca și democrația. 

Pentru democrație nu poți să lupți de luni până vineri, urmând ca sâmbăta și duminica să-ți iei o pauză să te duci în parc să te plimbi. Pur și simplu este o luptă care trebuie dusă 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, pentru că întotdeauna trebuie să te asiguri că atât politicul, cât și interesele ascunse ale diverselor grupuri nu se vor atinge de acest domeniu, un domeniu esențial pentru sănătatea oricărei societăți, a oricărui stat, a oricărei democrații.

Daniel Ioniță

În mai multe rânduri, politicieni de la București declarau că ceea ce a ajutat România să se intergreze în UE a fost faptul că nu au existat forțe politice sau Guverne care să tragă în altă parte. Toți au privit în aceeași direcție. Să fie acesta singurul motiv care îngreunează parcursul european al Republicii Moldova?

Nu știu dacă este unica piedică, dar este un aspect extrem de important. Pentru a reuși să duci până la capăt acest efort, care este un efort conjugat și care trebuie să cuprindă în egală măsură toate segmentele importante ale societății, de la presa independentă, până la cel mai înalt politician al țării. Pentru a avea un astfel de obiectiv, trebuie cu siguranță ca toți să creadă în acest obiectiv și să creadă că acest obiectiv reprezintă singura cale prin care poți să asiguri prosperitatea, poți să asiguri stabilitatea, poți să asiguri viitorul cetățenilor tăi. România a fost într-o situație, dacă vreți, privilegiată. În România a existat un consens național asupra acestui obiectiv, așa-numitul consens de la Snagov. Au fost două reuniuni – Snagov 1, Snagov 2. Snagov 1 a fost despre integrarea în Uniunea Europeană, care a fost asumată în egală măsură de toate partidele politice, de ONG-uri, de cultele religioase. A fost un comandament național. România a realizat că singura ei direcție este către vest prin integrarea în Uniunea Europeană și am pus cu toții osul la treabă. A fost Sbagov 2 care a avut aceleași principii în ceea ce privește integrarea în NATO. A existat o largă emanație populară asupra acestui obiectiv. A fost această emanație bazată pe o largă susținere a obiectivelor de integrarea europeană în societatea românească. Erau la un moment dat cifre enorm de mari. Acum am ajuns într-un soi de normalitate, dar am ajuns într-un moment dat când România avea peste 90% în opinia publică obiective proeuropene. Nu trebuie să țintești către scoruri atât de înalte, care am spus au o doză de irealitate într-o societate democratică în care trebuie să existe și alte opinii. Dar, atât timp cât ai o majoritate în societate care își dorește o integrare europeană, ar trebui să ții cont de această majoritate și să privești în direcția respectivă. 

În contextul crizei actuale generate de COVID-19, care ar fi prima lecție pe care trebuie să o învățăm cu toții atunci când vorbim de puterea și valorile comunității europene?

Eu nu știu dacă o să ieșim cu lecția învățată pentru că încă suntem în criză. Concluzia aceasta o vom face abia la sfârșit, după ce vom vedea dacă am depășit sau nu această criză. Eu pot însă să vă spun că în orice criză există o oportunitate și în orice criză există unii care vor să profite de pe urma consecințelor și alții care cu adevărat cred că doar împreună putem să ieșim din această criză, că trebuie să fim întotdeauna empatici și solidari. Doar prin mâinile întinse și ajutorul pe care îl acordăm celor de lângă noi, vom reuși să fim cu toții mai puternici. 

O astfel de criză este dacă vreți o hârtie de turnesol prin care testăm caracterele și doar caracterele puternice, cu siguranță, vor fi cele care vor reuși și cele care vor supraviețui, cele care vor conta pe termen mediu și lung.

Daniel Ioniță

România a fost, este și va fi alături de cetățenii Republicii Moldova. După cum știți, politica noastră față de Republica Moldova este una cât se poate de previzibilă și predictibilă. Susținem parcursul European al RM și recent am aniversat 10 ani de la semnarea parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova, care are ca substanță, exact acest parcurs european. Pe de altă parte, susținem cetățenii Republicii Moldova și le acordăm asistență atunci când acești cetățeni sunt în nevoi. România, alături de alte state membre ale Uniunii Europene, au fost solidare cu cetățenii Republicii Moldova. Au fost acordate și au fost promise nu numai acorduri financiare, nu numai fonduri rambursabile și nerambursabile pentru depășirea situației de criză, dar au fost făcute și gesturi efective, în folosul și în interesul imediat al tuturor cetățenilor Republicii Moldova. În Republica Moldova, România a trimis, în vârful pandemiei, o echipă de 52 de persoane, dintre care 41 au fost medici și asistenți medicali civili și militari, care au venit aici pe bază voluntară pentru a acorda asitență umanitară cetățenilor Republicii Moldova. Medicii și asistenții respectivi au fost repartizați la Cahul, Bălți și Chișinău și au lucrat împreună cu colegii lor din Republica Moldova, pentru a salva vieți.

Credeți-mă am discutat cu unii dintre ei, nu i-au întrebat niciodată ce limbă vorbesc, de unde vin și cu ce partid politic au votat. Și totodată nu au venit medicii respectivi la nu știu ce seminarii de informare. Au lucrat cot la cot efectiv alături de colegii lor din Republica Moldova, în interesul și în folosul vieții. Mai mult, România a acordat o asistență umanitară substanțială constând în echipamente medicale și medicamente, în valoare de 3,5 milioane de euro. Au fost 20 de camioane care au venit special de la București, în vederea distribuirii lor către toate spitalele sau în special către spitalele care se află în prima linie de luptă împotriva COVID-ului, o distribuție cât se poate de echitabilă către toate raioanele. România nu a pus niciun fel de condiție în distribuirea acestei asistențe umanitare, ci doar ca asistența respectivă să ajungă la cetățenii Republicii Moldova. 

Pe lângă echipamentele medicale de protecție – combinezoane, mănuși, viziere, halate, au fost și medicamente - 2.500 de cutii de medicamente extrem de importante în lupta împotriva acestei pandemii care ne afectează în egală măsură pe toți, precum și o serie de materiale necesare pentru dezinfectarea de suprafețe – Platenil, Kaletra. Sperăm că aceste echipamente îi vor ajuta pe medicii din toate spitalele Republicii Moldova să se protejeze pe ei, pentru că noi știm – dacă medicii sunt sănătoși, cu siguranță și noi vom avea șansa să fim sănătoși și gradul nostru de încredere va crește, pe de altă parte și speranța noastră într-o viață mai bună și de ce nu mai normală, pentru că va trebui să ajungem și la o viață mai normală.

Care ar trebui să fie acțiunile autorităților în relația cu partenerii externi, pentru a valorifica la maxim sprijinul oferit?

E nevoie de respectarea unor angajamente și aceste angajamente n-au fost, cum s-ar plânge cineva, impuse de Bruxelles. Nu. Angajamentele respective sunt scrise în Acordurile pe care Republica Moldova le-a semnat și în acordurile pe care RM și le-a asumat față de Bruxelles. Există un Acord de Asociere cu UE, există un Acord de Liber schimb cu UE, acorduri care au fost negociate și acorduri care conțin sute de pagini care au fost semnate și care au fost asumate de către RM. Sigur a fost și această asistență directă care a fost acordată de către UE, în baza unor condiționalități, care vizează în esență angajamentele de natură politică și aceste condiționalități au apărut când la Bruxelles și în alte state ale UE s-a constatat că există la Chișinău derapaje. 

Aceste condiționalități trebuie văzute ca niște sfaturi care vin din partea unor prieteni sinceri și care te ajută nu numai atunci când ești în nevoie, dar și atunci când simte că te-ai abătut cumva de la calea pe care tu ți-ai asumat-o. Aceste angajamente nu reprezintă nimic altceva decât o reflexie a așteptărilor pe care le au cetățenii RM, ca de altfel cetățenii oricărui stat democratic ar trebui să le aibă de la guvernanții lor. Vizează statul de drept, vizează o Justiței independentă, eliberată de orice fel de influență politică, care trebuie să fie lăsată să-și vadă de treabă într-un mod cât se poate de liber, de orice fel de interferență din afară. 

Înseamnă o mass-media independentă, pentru că e deja un clișeu mult prea uzat. Presa reprezintă câinele de pază al democrației. Avem nevoie, în orice societate, de niște câini buni de pază, pentru că democrația noastră, a tuturor, trebuie să fie apărată, iar dvs. jurnaliștii sunteți în prima linie de apărare. Acesta este motivul pentru care noi, birocrații, vă susținem munca, chiar dacă de multe ori ne criticați și bine că o faceți. Pentru că din critica dvs ar trebuie să învățăm cu toții să fim mai buni și să ne corectăm acțiunile. Deci, e nevoie de așa ceva. E nevoie totodată de un Cod al Audiovizualului care să fie implementat. E nevoie totodată ca autoritățile de la Chișinău să facă ce au promis de nenumărate ori propriilor cetățeni, nu nouă România sau la Bruxelles, să facă pași înainte pentru a recupera furtul miliardului care reprezintă o povară financiară uriașă, care dvs, cetățenilor RM, v-a fost pusă în spate prin impozitele pe care trebuie să le plătiți. Vedem că nu au fost avansate aceste dosare. Citim în presă despre ele și cam atât. 

E nevoie în continuare ca autoritățile, agențiile independente cu adevărat să funcționeze. Pentru că aceste autorități și agenții independente reprezintă gardienii care asigură o bună funcționalitate în întreg sistemul. În esență, Bruxelles-ul este, cu ghilimelele de rigoare, rău. Solicită Republicii Moldova, ceea ce în esență cetățenii RM își doresc și eu sunt convins că autoritățile și guvernanții dvs doresc pentru a avea o societate mai sănătoasă, mai democratică, în măsură să livreze pe măsura așteptărilor și care să asigure o bază și o perspectivă bună pentru viitor. Eu nu cred că ce spun acum este geopolitică. Mă refer cât se poate de transparent atât la viziunea politică care trebuie într-adevăr să fie asumată, la curajul și responsabilitatea care întotdeauna trebuie să însoțească orice fel de acțiune guvernamentală, cât și la livrarea potrivit așteptărilor cetățenilor.

În contextul Zilei Europei, ce mesaj aveți astăzi pentru cei care încă mai pun la îndoială puterea și viabilitatea Uniuniunii Europene?

Având în vedere că noi vorbim aceeași limbă o să am un singur mesaj pentru absolut toți și sunt convins că mă vor înțelege toți în egală măsură, fără niciun fel de interpretări diferite. În primul rând îi felicit pe toți cu această foarte frumoasă aniversare. Anul acesta am sărbătorit 70 de ani de la declarația vizionară a lui Robert Schuman. Principiile de atunci cred că sunt în continuare valabile și astăzi. Și atunci momentul în care a fost creată Uniunea Europeană nu era unul foarte clar și foarte stabil și foarte sigur în Uniunea Europeană, pentru că eram cu toții în cenușa unui război care ne-a afectat în egală măsură și în mod cumplit pe toți. Însă, împreună s-a reușit prin punerea în comun a politicii referitoare la cărbune și oțel, ușor să fie creată această Uniune Europeană, care în momentul de față oferă garanția stabilității și prosperității personale. E o Uniunea Europeană imperfectă, cum este în lume orice fel de structură, dare este o Uniune serioasă, sigură și stabilă, în care toți cetățenii trebuie să aibă încredere. 

Excelență, vă mulțumim.

Materialul parte dintr-o serie de interviuri cu mai mulți ambasadori UE, dedicată Zilei Europei și împlinirii celor 70 de ani de la semnarea Declarației Schuman. Acesta a fost produs de către AGORA în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană „Vizibilitate UE și a asistenței UE în Republica Moldova în 2020”. Conținutul acestuia reprezintă opinia autorului și nu reprezintă neapărat viziunile Uniunii Europene.

Fă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!

Vezi și aceste știri
Ziua Europei, marcată timp de o lună la TV, Radio și online. Anul acesta publicul va putea urmări evenimentele și activitățile de acasă

Ziua Europei, marcată timp de o lună la TV, Radio și online. Anul acesta publicul va putea urmări evenimentele și activitățile de acasă

Delegația Uniunii Europene a donat medicilor de la Urgențe banii care urmau să fie cheltuiți pentru organizarea recepției de Ziua Europei

Delegația Uniunii Europene a donat medicilor de la Urgențe banii care urmau să fie cheltuiți pentru organizarea recepției de Ziua Europei

„Dacă vrei să fii liber, nu poți să fii leneș!” INTERVIU cu Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova (VIDEO)

„Dacă vrei să fii liber, nu poți să fii leneș!” INTERVIU cu Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova (VIDEO)

Advertoriale
Interviu cu Igor Rosca, director „Rogob”: „Dacă vrei să-ţi ajuţi ţara, nu e numaidecât să faci politică – trebuie doar să faci ceea la ce te pricepi cel mai bine”

Interviu cu Igor Rosca, director „Rogob”: „Dacă vrei să-ţi ajuţi ţara, nu e numaidecât să faci politică – trebuie doar să faci ceea la ce te pricepi cel mai bine”

FinComBank a lansat serviciul „Primeşte transfer Zolotaya Koronа” direct pe cardul tău

FinComBank a lansat serviciul „Primeşte transfer Zolotaya Koronа” direct pe cardul tău

Transferuri bănești direct la cont – un nou serviciu, lansat în țara noastră de Western Union în parteneriat cu Moldova Agroindbank

Transferuri bănești direct la cont – un nou serviciu, lansat în țara noastră de Western Union în parteneriat cu Moldova Agroindbank

DONEAZĂ
Descarcă aplicația AGORA
EMISIUNI
  • PlayGround cu Vitalie Tarlev: Tehnologia 5G în Moldova și planurile operatorilor telecom
    PlayGround cu Vitalie Tarlev: Tehnologia 5G în Moldova și planurile operatorilor telecom
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: „Alo, angajați? Da, ne angajăm răspunderea!” Ce se întâmplă zilele astea în Parlament și de ce asta seamănă cu telefonul stricat?
  • Oameni ca tine: Inna Polișciuc, tânăra care își petrece viața în căutarea cadrului perfect (FOTO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament” cu Vladimir Voronin: Cine-i Ceburașka, paznic la harbuzărie și ce crede ex-președintele despre tușonka de la Condrița (AUDIO)
  • Oameni ca tine: A transformat dragostea pentru gătit în artă. Povestea Tatianei Raețcaia, tânăra care a înnebunit bucureștenii cu gustul deliciilor moldovenești (VIDEO, FOTO)
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • Grădinițele, taberele de vară și sanatoriile din stânga Nistrului își reiau activitatea...
  • Kristina Asmus a dezvăluit secretul tenului perfect și a vorbit despre tabuurile sale
Cele mai populare
  • 1
    A renunțat să mai renunțe la mandat. Demisia lui Gațcan din Parlament a dispărut de pe ordinea de zi a ședinței plenare
  • 2
    Premier mort, după ce i s-a făcut rău în ședința de guvern. Era candidat și la alegerile prezidențiale
  • 3
    „Ne întâlnim cu familiile, bineînțeles”. Răspunsul lui Chicu despre relația sa cu Dodon
  • 4
    Mai călătorim anul acesta? Ce restricții de circulație mai sunt în vigoare și în ce țări pot merge moldovenii (HARTĂ INTERACTIVĂ)
Autentificare