Inițial, CC și-a pronunțat astfel hotărârea: „CC decide: 1) se admit parțial sesizările privind controlul constituționalității articolul cu privire la amenzi. 2) Se declară inadmsibilă sesizarea 72a, privind controlul constituționalității articolului 4, al 2, din legea 212 privind regimul de urgență, de asediu și de război și a punctelor 4-11, 22-40 și 45 din Dispoziția din 24 martie 2020 CSP. Se declară neconstituțional textul „de la 450” din art. 76 indicele 1 din Codul Contravențional. Până la modificarea textului legii, limita minimă a amenzii pentru persoană fizică va fi egală cu limita minimă a amenzii prevăzută în art. 34, al 2 din Codul Contravențional”.

Ulterior, președinta CC, Domnica Manole, a explicat pe larg decizia:

„Curtea a observat că marja dintre limitele amenzii este de 500 de unități convenționale, iar instanța o poate marginaliza în funcție de încălcare. Curtea a declarat neconstituțională limita minimă aplicată persoanei fizice de 400 de unități convenționale. Pentru executarea hotărârii, pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, persoanei fizice i se va aplica o amendă de la limita minimă de o unitate convențională până la limita maximă de 500 de unități convenționale. Agenții constatatori vor stabili amenda în funcție de circumstanțele concrete”, a declarat președinta CC, Domnica Manole.

La baza deciziei Curții au stat trei sesizări, două dintre care au venit din partea PUN și Platformei DA, iar una - din partea unui judecător, Serghei Papuha, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Prima sesizare a fost înregistrată de Partidul Unității Naționale, condus de Octavian Țîcu, pe 27 aprilie 2020. Țîcu a cerut să fie declarată neconstituțională prevederea Codului Contravențional în baza căreia sunt amendați cetățenii și agenții economici pe timp de pandemie. În opinia sa, norma contravine prevederilor din Constituție, fiind și contrară Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. Totodată, reprezentanții PUN afirmau că o hotărâre favorabilă în acest caz, dată de Curtea Constituțională, va reprezenta o posibilitate pentru toate persoanele care au fost amendate pentru încălcarea alineatului vizat să aibă dreptul la deschiderea unor proceduri de revizuire a cauzelor contravenționale, care reprezintă o cale extraordinară de atac.

Citește și: Cum putem contesta amenzile în perioada stării de urgență?

A doua sesizare a venit pe 28 aprilie 2020 din partea Platformei DA. Formațiunea a sesizat CC privind constituționalitatea regimului stării de urgență, de asediu și de război. În scurt timp, CC a emis o decizie prin care a respins solicitarea deputatului Platformei DA, Vasile Năstase, de a suspenda acțiunea articolului prin care se aplică amenzile legate de COVID-19. În decizia sa, CC a subliniat că nu deține atribuția de a exercita controlul constituționalității actelor Comisiei pentru Situații Excepționale și, prin urmare, nu poate decide în privința suspendării acțiunii acestora.

Vezi și: Cât te poate costa încălcarea regimului de carantină? „Prețul” amenzilor în mai multe țări ale lumii

Într-un final, pe 5 mai, a fost depusă încă o sesizare la aceeași temă, din partea judecătorului Serghei Papuha. Aceasta vizează ridicarea excepției de neconstituționalitate, înaintată de un SRL, „Brutăria din sat”. Mai exact, mica afacere a fost amendată cu 50.000 de lei pentru că angajata a preparat cafea în incinta localului, fără a purta mască și mănuși. Ulterior, reprezentanții firmei a catalogat această amendă drept una abuzivă.

AGORA amintește că la 12 martie Parlamentul a aprobat amenzile pentru încălcarea carantinei sau îndeplinirea greșită a fișelor epidemiologice, proiect de lege votat la 11 martie de Guvern. Astfel, a fost modificat Codul Penal și Codul Contravențional, iar cei care încalcă regimul de carantină instituit de autorități riscă amenzi sau răspundere penală.

Astfel, persoanele fizice pot fi amendate cu până la 25.000 de lei, iar antreprenorii cu până la 75.000 de lei.