Activitatea observatorilor, limitată

Totodată, se include posibilitatea ca alegerile să poată fi organizate în alte zile decât duminică.

Se propune scurtarea programului votării: Secțiile ar urma să se deschidă la 08:00, în loc de 07:00, și să se închidă la 20:00, în loc de 21:00.

Se limitează perioada în care observatorii acreditați își pot desfășura activitatea – doar pe parcursul campaniei electorale. Deși în prezent legea le permite să activeze și înainte de începerea campaniei, și pe parcursul ei, și în ziua alegerilor și după finalizarea campaniei electorale.

Se mai include posibilitatea ca în ziua alegerilor, în secția de votare, să poată fi utilizat sistemul de înregistrare video. Regulile de funcționare și utilizare a acestuia, precum și responsabilitățile de prelucrare și stocare a informațiilor ar urma să fie stabilite de CEC.

Documentul spune că buletinele de vot se întocmesc în limita de stat, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) poate stabili și o altă limbă.

Potrivit proiectului, nu va mai fi nevoie ca fiecare foaie a listelor de subscripție să fie autentificată prin aplicarea ștampilei autorității publice locale respective.

La referendumuri, opțiunile din buletinul de vot vor fi „DA” și „NU”, în loc de „pentru” și „contra”, cum este în prezent.

Iar plafonul de 3.000 de locuitori pentru constituirea unei secții de votare ar putea fi depășit cu cel mult 10%, la propunerea primarilor orașelor.

Adio panglicilor tăiate de candidați

Dacă va fi aprobat proiectul în varianta propusă, candidații nu vor mai tăia panglici, așa cum o făceau până acum. Se menționează că aceștia nu vor putea participa la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public, dar și nu vor putea utiliza echipamente, mijloace și bunuri publice pentru activități de campanie sau pentru colectarea semnăturilor.

Conform documentului, după închiderea secțiilor de votare, pot participa la operațiunile electorale, în limita competențelor, și operatorii Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”.

Iar listele electorale, de rând cu buletinele de vot, ar urma să fie nimicite după șase luni de la confirmarea rezultatelor alegerilor. Acum, legea spune că listele se transmit Comisiei Electorale Centrale în 10 zile de la confirmarea legalității alegerilor.

Publicitate electorală vs monitorizare

Ar urma să se permită folosirea imaginilor cu instituții de stat în scop de publicitate electorală, cu excepția celor de peste hotare. Măsura se referă și la spoturile și programele audiovizuale ale furnizorii de servicii media.

Se propune adăugarea mențiunii potrivit căreia mijloacele de informare în masă „nu vor face agitație electorală în favoarea sau în defavoarea vreunui concurent electoral și/sau candidat sau uneia dintre opțiunile la referendum”.

Se introduce condiția ca tariful pentru publicitatea electorală să nu poată depăși tariful pentru publicitatea comercială aplicat până la șase luni înainte de data scrutinului. În prezent, legea spune că acesta nu poate depăşi „plata încasată în mod obişnuit pentru publicitatea comercială”.

Potrivit proiectului, furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea campaniei electorale și, respectiv, nu sunt monitorizați de Consiliul Audiovizualului, nu au dreptul să plaseze publicitate electorală.

Iar cei care vor să realizeze sondaje de opinie privind preferințele alegătorilor nu vor mai fi obligați să înștiințeze prealabil Comisia Electorală Centrală. Sondajele ar urma să fie realizate „cu respectarea procedurii stabilite de CEC în baza unui regulament aprobat în acest sens”.

De asemenea, Consiliul Audiovizualului va fi obligat să prezinte CEC-ului rapoarte de monitorizare a modului de reflectare a campaniei electorale nu doar de către furnizorii de servicii media naționali, așa cum este în prezent, dar de către furnizorii publici și cei privați cu cele mai mari cote de audiență conform celor mai recente măsurări.

Contestațiile nu vor fi depuse direct în judecată

Se propune ca CEC să substituie instanța de judecată, responsabilă acum de examinarea contestațiilor ce vizează mijloacele de informare în masă. Și acțiunile sau inacțiunile concurenților electorali nu vor mai fi contestate direct în instanță, ci la „organul electoral care i-a înregistrat”.

Totuși, hotărârile organelor electorale şi ale Consiliului Audiovizualului asupra contestaţiilor pot fi contestate nemijlocit în instanţa judecătorească competentă. Se exclude însă prevederea care spune că „în cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe”.

Se dorește renunțarea și la măsura care spune că organele electorale sau instanțele de judecată vor acorda prioritate contestațiilor și litigiilor care se referă la înregistrarea concurenților electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor electorale.

Potrivit documentului, se exclude prevederea care stipulează că „instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscripţia respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor, dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor”.

Concurentul poate fi exclus de CEC

CEC ar urma să aibă mai multe atribuții. De exemplu, ar putea anula înregistrarea unui concurent electoral. Acum, instituția poate solicita instanței acest lucru. Totodată, ar putea priva candidatul de timpii de antenă gratuiți sau chiar contra plată pentru o perioadă de 24 până la 48 de ore.

Iar în cazul încălcării prevederilor Codului Electoral, CEC poate să sancționeze și funcționarii electorali. Printre sancțiuni se numără inclusiv „privarea de dreptul de a desfășura orice activitate în cadrul organelor electorale pentru un termen de la un an până la patru ani”.

Prezidențialele

Autorii proiectului mai propun ca, în cazul organizării turului doi al alegerilor prezidențiale, listele electorale să nu fie transmise instanței de judecată, ci să se păstreze la consiliul electoral de nivelul doi pentru a fi utilizate în cadrul celui de-al doilea tur. Totodată, să rămână valabilă înregistrarea prealabilă efectuată pentru turul întâi de scrutin.

De asemenea, se exclude mențiunea potrivit căreia campania electorală de la prezidențiale începe „nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor”.

Localele

Deși actualul Cod spune că numărul consilierilor este stabilit de Legea privind administrația publică locală, autorii propun ca CEC să fie responsabilă de stabilirea numărului de mandate de consilier în consiliile locale de nivelul întâi și de nivelul al doilea, „în conformitate cu prevederile Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală.”.

Iar turul doi, la locale, nu va mai fi organizat în termen de două săptămâni de la ziua alegerilor. Data ar urma să fie stabilită de CEC.

Menționăm că proiectul nu a fost dezbătut, deocamdată, în plenul Parlamentului.