Banca Europeană de Investiții susține proiectele de dezvoltare a infrastructurii în sectorul public din Republica Moldova, încă din anul 2007. La 27 octombrie 2014, BEI a deschis o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova. Dle Castillo, după aproape șase ani, cum apreciați cooperarea cu autoritățile centrale și locale din Republica Moldova?

În primul rând aș putea spune că Grupul Băncii Europeene de Investiții nu doar că susține proiectele de infrastructură, dar susține și investițiile publice. Noi avem, de asemenea, o sumă semnificativă dedicată sprijinului sectorului privat, prin lanțul băncilor comerciale de aici din Moldova. Începând cu aprilie 2010, noi am semnat primul împrumut de finanțare cu Mobiasbanca în sumă de 25 de milioane pentru a susține sectorul financiar. De asemenea, în același an, în noiembrie, noi am semnat un acord important cu Ministerul Agriculturii pentru a susține industria de vin din Moldova, 25 de milioane pentru a transforma industria vinului din Moldova, să treacă de la producerea cu accent pe cantitate la producerea de calitate. Acum producătorii moldoveni pot fi mândri de produsul pe care îl vând și pot controla calitatea de la început și până la îmbuteliere.

Începând cu anul 2007, noi am asigurat 37% din sprijinul nostru pentru sectorul privat, prin linii de creditare de la Banca Europeană de Investiții și facilități de garanție de la compania noastră soră - Fondul European de Investiții. În paralel, 60% din susținerea noastră a mers spre sectorul public de infrastructură. Noi am susținut statul prin proiecte de infrastructură, de asemenea am susținut autoritățile municipale din Chișinău. În acești ani, am consolidat banca din Republica Moldova, oficiul reprezentativ, și, de asemenea, am crescut posibilitățile băncii. Eu am fost încântat să aud de la prim-ministrul Chicu, recent la forumuri publice, când a zis că Banca Europeană de Investiții oferă Republicii Moldova una dintre cele mai bune condiții de finanțare. Aceste afirmații sunt făcute din motive rezonabile.

Pe parcursul acestor ani, considerați că asistența tehnică, financiară, oferită de BEI, a fost valorificată pe deplin?

Ei bine, noi suntem în proces, pentru că proiectele iau mult timp pentru a fi implementate, sunt destul de complexe, iar unele au nevoie și de schimbarea legislației. Noi, de asemenea, întâlnim multe schimbări guvernamentale, schimbări de priorități, trebuie să consolidăm capacitățile promotorilor, beneficiarilor finali, Ministerelor. De asemenea, trebuie să urmăm achizițiile internaționale, care sunt proiecte lungi și adițional, avem condiții stricte de plată odată ce proiectul este îndeplinit. De asemenea, când analizăm asistența tehnică, trebuie să spunem că susținerea Băncii Europene de Investiții este prevăzută pentru produsele noastre, proiectele pe care noi le promovăm și le implementăm. Noi trebuie să oferim asistență tehnică pentru a îmbunătăți facilitățile de învățare, pentru a construi această capacitate, să susținem procesul de achiziții și procesul de implementare a investițiilor, însoțite de o monitorizare strictă a proiectului în procesul de implementare, dar și după ce a fost rambursat.

În mai 2018, la Luxemburg a fost semnat un Memorandum între Centrul Național Anticorupție (CNA) şi Banca Europeană de Investiții (BEI). Documentul prevedea că cele două instituții vor face schimb de informații în cadrul anchetelor, pentru a verifica dacă banii europeni sunt gestionați corect de către moldoveni. Cum a decurs acest proces în acești doi ani? Au fost situații în care să descoperiți restanțe în utilizarea asistenței oferite autorităților din țara noastră?

Unul din argumentele care au stat la baza deciziei de deschidere a reprezentanței în țara noastră a fost importanţa Moldovei pentru BEI. Moldova deţinea la acel moment primul loc la volumul de resurse financiare oferite de BEI per locuitor, fiind acordat peste jumătate de milliard de euro din 2007 până în 2014. Cum au evoluat aceste cifre după 2014? Volumul asistenței financiare a crescut sau s-a redus? Planul anunțat atunci a fost o medie anuală de circa 100 de milioane de euro acordată Moldovei de BEI.

În primul rând, trebuie să menționez că Grupul European de Investiții, în calitate de Banca Uniunii Europene, și-a început activitatea în Moldova pentru că a obținut un mandat de la Uniunea Europeană să venim și să susținem Republica Moldova în calea ei spre o posibilă integrare în Uniunea Europeană. De atunci, noi am construit un portofoliu de aproximativ 875 de milioane de euro, care au fost destinate pentru investiții financiare, credite sau garanții de facilitare.

De asemenea, noi am finanțat Guvernul în conexiunea energetică și electrică cu Europa prin România, cu 80 de milioane, noi am susținut Guvernul în implementarea strategiilor naționale pentru managementul deșeurilor solide cu prima tranșă de 25 de milioane semnată la sfârșitul anului trecut, care e în afara întregului program de 100 de milioane pe care Consiliul de administrație al Băncii Europene de Investiții l-a aprobat. Noi, de asemenea, am susținut Guvernul în restructurarea sectorului feroviar, alte 50 de milioane care sunt utilizate pentru procurarea de noi locomotive, unele din ele vor fi livrate înaintea verii, iar restul – în preajma alegerilor prezidențiale. D e asemenea, o altă componentă este structura feroviară până la portul Giurgulești. În paralel, am oferit în continuare suport pentru IMM-uri. Am asigurat 50 de milioane pentru bănci și alte 120 de milioane pentru livezile de fructe din Moldova, Ministerului Agriculturii, pentru a susține sectorul angro-fructifer din Moldova, acoperind toată gama de produse ale industriei.

În paralel, Fondul European de Investiții a venit cu o susținere de 50 de milioane de euro în facilități de garanție care, împreună cu lanțul de credite, este un sprijin mare pentru IMM-urile din țară. Noi de asemenea am susținut autoritățile municipale din Chișinău în anumite proiecte. Începând cu anul 2014, am asigurat municipalitatea cu un împrumut de 10 milioane de euro pentru a susține reabilitarea clădirilor publice din Chișinău. Aceasta este foarte important pentru că vorbim în special de spitale, școli și grădinițe. Deci, noi avem și componenta de susținere și reabilitare a spitalelor existente în Chișinău. Toate acestea constituie un sprijin important, care este disponibil și acum noi lucrăm la implementarea lui. Când vine vorba de cât de mult putem finanța în fiecare an Republica Moldova, trebuie să spunem că noi nu avem o cifră anume stabilită pentru fiecare an.

S-a întâmplat ca până în 2014, în medie au fost mai mult de 100 de milioane anual. În orice caz, după criza bancară, noi eram incapabili să finanțăm ceva, în 2015. În 2016, am revenit cu aproximativ 80 de milioane de euro. În 2017, am crescut la 110 milioane, iar în 2019 am revenit la 80 de milioane de euro în calitate de sprijin financiar. Noi nu stabilim o sumă anumită pentru finanțarea acordată Republicii Moldova. Toate acestea depind de prioritățile guvernării, sistemul fiscal și alte aspecte importante care trebuiesc luate în considerare.

Mai este privită Republica Moldova ca o ţară de succes în cadrul Parteneriatului Estic?

Unul din proiectele recente susținute de BEI ține de gestionarea deșeurilor solide. Ce prevede mai exact acest proiect? Este acesta un sector căruia trebuie să-i acordăm mai multă atenție, noi, cetățenii de rând, dar și autoritățile?

Da, categoric, deșeurile solide sunt o problemă mare a Republicii Moldova. Oriunde am merge în țară putem vedea peste tot gunoiști ilegale care aduc riscuri ecologice și sanitare. Prin urmare, Banca Europeană de Investiții sprijină Republica Moldova în punerea în aplicare a strategiei naționale stabilită pentru perioada 2013-2023. Este în proces de implementare, împreună cu promotorul proiectului care e Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Proiectul reprezintă doar o parte din strategia națională, deoarece se bazează doar pe deșeurile solide din municipalitate. De asemenea, este un proiect la care căutăm cum să colectăm deșeurile solide, cum să le sortăm, cum să le tratăm și cum să depozităm deșeurile rămase în unitățile speciale de colectare a deșeurilor pe care le-am construit.

Este important ca cetățenii să conștientizeze ce riscuri poate aduce nereciclarea corectă. Este important ca prima fază a sortării, pentru ca acest proiect să fie eficient, să înceapă acasă, pentru că acolo cel mai bine poți separa diferite deșeuri, iar după asta – reutiliza și inlude în circulația econimică. Acest proiect a fost definit de Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Agriculturii și a împărțit țara în opt regiuni pentru deșeuri, care pentru moment sunt în regim de testare și gata de a începe cu un proiect pilot. Acesta va determina cum să fie implementate soluțiile potrivite pentru întreaga țară și după aceea să fie replicate și în alte regiuni. Proiectul va fi implementat odată ce vor fi gata studiile de fezabilitate, analiza impactului și a soluțiilor, plus acordul diferitor consilieri municipali. Acest proiect a fost implimentat după un lung și important proces de gândire, analiză a diferitor componente ale deșeurilor, diferitor tipuri de deșeuri, diferitor volumuri și soluții posibile care pot fi identificate pentru implementarea proiectului. De asemenea, s-au luat în considerare și costurile, ce e fezabil din punct de vedere al prețului. Fiecare din aceste elemente a fost analizat în studii de fezabilitate detaliale create pentru regiuni diferite.

Anterior, în cadrul discuțiilor cu cei de la Ministerul Sănătății s-a pomenit despre posibilitatea acordării unei finanțări din partea BEI pentru îmbunătățirea sectorului spitalicesc din Republica Moldova, prin crearea spitalelor regionale. Cum vedeți acest concept de regionalizare pentru Republica Moldova și la ce etapă e proiectul?

În paralel, noi am adăugat o componentă nouă pentru fortificarea serviciilor oncologice în spitale. În cele din urmă, noi am oferit un sprijin, acum câțiva ani, pentru a finanța design-ul și construcția unor spitale noi, care ar putea fi la Bălți sau la Cahul, în funcție de prioritățile Guvernului. Noi am pus pe masă deschiderea noastră pentru sprijin, dar așteptăm ca Guvernul să decidă cum vrea să o folosească sau care sunt aspectele și componentele ce îi interesează. Noi înțelegem că situația curentă generată de COVID-19 este stresantă și toate preocupările Guvernului sunt acum îndreptate pe această direcție, iar noi așteptăm ca odată ce situația pandemică va fi sub control să vedem de care dintre aceste părți ale sprijinului nostru este interesat Guvernul Republicii Moldova. M-am bucurat când am citit că președintele Igor Dodon a făcut un anunț că va aborda reformarea comprehensivă a sectorului sănătății. Noi salutăm această inițiativă, dar suntem interesați să știm și să înțelegem care e strategia națională pentru a vedea cu ce alte componente de sprijin să venim.

Ce alte proiecte sunt planificate sau care ar fi recomandările dvs pentru autoritățile Republicii Moldova? Care ar trebui să fie acum prioritățile de dezvoltare?

Noi încercăm să potrivim strategiile Uniunii Europene în Republica Moldova cu prioritățile Guvernului, noi încercăm să facem asta și să vedem ce componente putem finanța în mandatul pe care îl avem. Pe lângă cele două proiecte menționate, despre deșeurile solide și reformarea sectorului sănătății, Banca Europeană de Investiții se va concentra în primul rând pe realizarea proiectelor curente care deja le-am semnat pentru a fi implementate pe termen scurt. În paralel, recent, am primit niște cereri noi de la Guvern pentru a-i susține în finanțarea unor noi infrastructuri rutiere. Noi suntem limitați, din cauza mandatului, să finanțăm doar rețeaua de drumuri transeuropene, prin urmare ne putem orienta doar din nord spre sud. Noi am primit cererea de a finanța M5, de la Criva spre Bălți, și M14 spre Chișinău, la fel și părțile rămase din centura Chișinăului.

Adițional, am fost rugați să ne uităm pentru M3 care duce la portul Giurgulești. Împreună cu aceste cereri, recent am primit o altă solicitare de la Ministerul Finanțelor pentru a mări suportul oferit sectorului feroviar pentru a completa finanțarea acordată dezvoltării infrastructurii portului Giurgulești. Noi, de asemenea, suntem în proces de analiză a unui acord cu Guvernul Moldovei pentru a aborda sau a reabilita clădirile publice din toată țara cu măsuri de eficiență energetică. Acest proiect este important deoarece este asemănător proiectului pe care îl implementăm în Chișinău, doar că este la nivel național. De asemenea, este important pentru că majoritatea clădirilor vor fi școli, grădinițe și spitale. Deci, au o componentă care se potrivește foarte bine cu strategia de suport și reabilitare a sectorului de sănătate. În cele din urmă, în 2014 Banca Europeană de Investiții a realizat studii de fezabilitate comprehensive cu privire la măsurile care pot fi implementate pentru prevenirea riscurilor de inundații pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în toate bazinele fluviale. Am făcut-o la solicitarea Ministerului Mediului al Republicii Moldova în 2014 și e gata pentru inițierea unui nou proiect, pentru a identifica care dintre măsurile, ce au fost identificate în studiile de fezabilitate, pot fi inițiate pentru a depăși eventualele riscuri ale inundațiilor. Cu aceste investiții mici putem avea multe economii de pe urma inundațiilor. Studiul de fezabilitate a fost făcut în 2014, dar chiar și așa, în baza recenziilor făcute de donatorii internaționali, noi putem conchide că acele prevederi sunt actuale și în prezent și pot fi aplicate.

Dle Castillo, vă mulțumim.

Materialul parte dintr-o serie de interviuri cu mai mulți ambasadori UE, dedicată Zilei Europei și împlinirii celor 70 de ani de la semnarea Declarației Schuman. Acesta a fost produs de către AGORA în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană „Vizibilitate UE și a asistenței UE în Republica Moldova în 2020”. Conținutul acestuia reprezintă opinia autorului și nu reprezintă neapărat viziunile Uniunii Europene.

Fă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!