Acum 80 de ani, Uniunea Sovietică în baza înțelegerii anterioare din 23 august 1939 cu Germania Nazistă, înțelegere cunoscută sub denumirea de pactul Molotov-Ribbentrop cerea în mod direct și fără discuții României să cedeze Basarabia care a fost „anexată” de statul român în 1918 „folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei”.
Această zi are multe controverse, fiind una de eliberare pentru unii și de doliu pentru alții. În cotinuare vom explora istoria acestui eveniment cu ajutorul a trei întrebări și răspunsuri la ele.
1. Când a fost emis ultimatumul?
În seara zilei de 26 iunie 1940 la ora 22:00, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, ultimatumul prin care i se cerea României „retrocedarea Basarabiei” și suplimentar „transferul” părții de nord a Bucovinei către URSS. Toate aceste cerereri au fost emise fără nici o explicație iar Guvernul român era obligat să le execute până pe 28 iunie, adică în mai puțin de 48 de ore.
2. Care a fost răspunsul Guvernului român?
Pentru a forța obținerea unui răspuns favorabil, sovieticii au întrerupt constant linia de comunicare directă dintre Ambasada României de la Moscova cu autoritățile de la București, astfel că ultimatumul a ajuns abia la orele 6 dimineața pe masa oficialilor români. Drept răspuns, partea română a propus negocieri directe cu sovieticii în speranța că va putea respinge diplomatic ultimatumul. Moscova, însă, a emis o a doua cerere ultimativă pe 27 iunie prin care a solicitat retragerea armatei și administrației române în decurs de patru zile.
3. Cum s-a decis cedarea Basarabiei?
Deși, conform Constituției din 1938, România devenea un stat în care Regele Carol al II-lea avea prerogative extinse și putea decide de sine stătător acest lucru, acesta a dispus convocarea a două Consilii de Coroană, iar ultimul a avut loc în noaptea de 27 spre 28 iunie 1940, unde s-a votat în felul următor:
- șase voturi pentru respingere și rezistență armată,
- 20 de voturi pentru acceptare și cedare,
- un vot abținere.
Cedarea Basarabiei a început pe 28 iunie la ora 12:00, deși încă din dimineața aceleași zile trupele sovietice ocupaseră deja orașele Cernăuți, Chișinău și Cetatea Albă. Oficial retragerea s-a încheiat pe 4 iulie.
Astfel, România a fost nevoită să cedeze un teritoriu cu o populație de 3,7 milioane de locuitori (după recensământul din 1930) dintre care 55% erau români, fără niciun foc de armă în ciuda numeroaselor asigurări ale politicienilor de atunci.
Opinia publică a fost șocată la aflarea veștii și a condamnat cedarea Basarabiei (deși autoritățile au insistat mereu că a fost vorba de o retragere) dar s-a resemnat în fața sorții după cum scria și ziarul „Curentul” pe 30 iunie 1940: „Legitimitatea drepturilor noastre istorice – totul apare zadarnic în fața covârșitorului argument al forței...”
Pe 3 iulie la ora 13:00 toată populația României a păstrat un minut de reculegere, iar circulația a fost complet suspendată în întreaga țară, timp de un minut.
* Autor: Cristian Bolotnicov, stagiar AGORA, licențiat în Istorie
Vezi și aceste știri
Protest la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău: „Am confecționat harta României Mari cu linia neagră de separare a Basarabiei” (VIDEO)
„Hai că nu mai înțeleg nică, eu știam că rușii erau buni, iar nemții - răi”. Un nou documentar de Cobileanski - „9 mai: Basarabia, prizoniera Victoriei” (VIDEO)
