Potrivit specialistei, orice sistem de izolare impus oamenilor este un sistem stresant, care aduce stare de alarmă interioară. Acest sistem poate acționa diferit asupra psihicului uman.

„Atunci când omul este într-un contact armonios cu sine, schimbările care apar sunt nesemnificative și nu influențează. Riscurile sunt mai mari pentru cei care deja sunt în anumite suferințe sau au anumite tendințe spre stări nearmonioase”, susține Daniela Popa.

Totuși, pandemia a adus cu sine și o latură pozitivă.

„Această perioadă ar putea contribui la dezvoltarea capacității de comunicare, noi am vocifera mai mult emoțiile pe care le trăim. Acum, dacă vrem să menținem relația călduroasă și să arătăm celorlalte persoane că ne pasă, noi trebuie să vorbim despre asta”, afirmă Popa.

Totodată, pandemia învăță oamenii să prețuiască mai mult ceea ce au, pentru că atunci când li se ia ceva, îi face să înțeleagă cât de norocoși au fost până la acel moment.

Citește și: „Omul nu e singur în drama sa”. Peste 140 de psihologi moldoveni îi ajută gratuit pe cei copleșiți emoțional de pandemie (INTERVIU)”

Cum putem gestiona stresul creat de COVID-19

„Stresul poate fi gestionat cu ajutorul unor mecanisme de coping (n.r. - de a face față, din eng.) care ajută omul în situații de criză sau de stres. Fiecare persoană are mecanismele sale individuale de protecție, ele de obicei sunt moștenite de la părinți, dobândite în timpul vieții, obținute de la diferite experiențe asemănătoare”, afirmă psihologa.

Creierul uman automat declanșează mecanismele de protecție care aduc o stare de bine emoțională. Potrivit specialistei, aceste mecanisme pot fi:

• Căutarea unor activități care distrează prezentul și emoțiile din acest moment, atunci când persoana nu se simte bine emoțional;
• Comunicarea cu prietenii sau persoanele dragi, care eliberează emoțional și care aduce un confort;
• Studierea. Când omul nu poate acționa direct asupra unui element stresant pentru el, acesta începe să-l studieze și fenomenul devine mai ușor de gestionat.
• Exercițiile fizice. Ele nu trebuie evitate pentru că declanșează serotonina, dopamina, adrenalina, iar în momentul în care cineva face sport sport are loc o ventilare a emoțiilor;
• Hobby-urile. Acestea reprezintă o sursă de stare de bine și inspirație.

Pentru a gestiona corect gândurile și emoțiile, astfel încât să nu afecteze sănătatea psihică, psihologa Daniela Popa propune un set de pași:

• Crearea unui contact cu eul personal pentru a ști ce îi place, ce simte și ce vrea. Omul trebuie să fie unit cu psihicul său pentru a-și gestiona emoțiile și gândurile;
• Stabilirea unor ședințe de comunicare cât mai frecvente cu persoanele care sunt la același nivel și cu care are relații de egalitate. În acest caz, persoanele sunt pe aceeași undă și pot fi libere, au idei și gânduri comune.
• Atenția față de cei dragi. O persoană se simte mai puternică după ce a oferit ajutor. Astfel, atunci când cineva cunoscut este într-o stare de criză, comunicarea este cheia înlăturării emoțiilor negative.
• Alimentația este și ea foarte importantă. Omul trebuie să consume rațional, sănătos și echilibrat. Pe timp de criză el are tendința de a consuma în exces unele alimente, acest lucru fiind încă un rezultat al stresului trăit. Organismul vrea să obțină mai multe resurse pe moment, deoarece creierul are senzația că este în stare de pericol și trebuie de făcut rezerve. Acest lucru dăunează și psihicii umane.
• Activitatea fizică, înviorarea, exercițiile de respirație, yoga sunt diferite surse de inspirație și de menținere a unui contact între psihicul și fizicul omului.
• Micile plăceri - o cafea băută conștient, comunicarea care aduce satisfacție, permisiunea de a consuma ceva ce nu-și permite o persoană, dar care aduce plăcere - ajută foarte mult la stabilirea unui psihic armonios,

Daniela consideră că este foarte important ca omul să trăiască plăcerea. În cazul în care este vorba de ceva mai serios și simte că are nevoie de ajutor, poate apela oricând la ajutorul unui psiholog.