Aurinia Mardari are 22 de ani și de mai multă vreme a renunțat definitiv la orice produs de origine animală. Tânăra este pasionată de sport, iar pentru a avea suficiente forțe în timpul antrenamentelor a încercat să găsească alternativa proteinei din carne în produsele vegetale.

Renunțarea la carne - trend sau decizie asumată?

„A fost o decizie asumată care s-a produs treptat. Am început, puțin câte puțin, să elimin câte un produs de origine animală. Această trecere lină este recomandată pentru a evita intrarea organismului într-un șoc alimentar. În perioada asta de adaptare, când ajungi la final și elimini toate produsele de originine animală - organismul este deja obișnuit cu noul stil de alimentație și nu mai râvnește la produsele pe care le consuma înainte. În cazul meu, când simt mirosul de carne mă simt iritată și chiar îmi poate apărea senzația de vomă”, explică tânăra.

Fata explică, însă, că înainte de a recurge la un asemenea stil de viață, ar fi bine să se apeleze la sfaturile specialiștilor în domeniu. Odată pentru a ne asigura că avem o sănătate care ne permite schimbări bruște în alimentație și încă odată pentru a evita situațiile neplăcute când organismul nu tolerează anumite legume, de exemplu:

„Este binevenit un control medical care să verifice dacă starea de sănătate permite o asemenea schimbare. Există unele afecțiuni care nu permi consumul anumitor legume, de exemplu. Consider că unul dintre cei mai importanți pași înainte de începe acest stil de viață este o informare temeinică. Sunt femei însărcinate care nu consumă deloc produse de origine animală și aduc pe lume copii perfect sănătoși”.

Vegetariasnimul și veganismul, între stereotipuri și adevăruri...

Chiar și așa, tânăra recunoaște că în jurul vegetarienilor și veganilor planează tot felul de stereotipuri. Cel mai frecvent dintre ele spune că pentru a duce un asemenea stil de viață trebuie să ai mulți bani, întrucât produsele vegetale costă considerabil mai mult decât cele animale și nu sunt la fel de sățioase.

„Oamenii cred asta pentru că văd prețurile la suplimentele naturale. Da, ele nu sunt la fel de ieftine ca pâine, dar diferența este că îți ajung pentru câteva luni bune. Unele suplimente ajung chiar și pentru un an, pentru că implică anume pauze în utilizare. Pentru comparație, o persoană care cumpără carne odată la trei zile cheltuie mult decât o persoană care cumpără un supliment alimentar odată la 6 luni”, explică Aurinia Mardari.

Fata spune că un alt stereotipuri care planează asupra vegetarienilor și veganilor este că aceștia nu au o rezistență prea bună la efortul fizic:

„Nu există nicio legătură între consumul de carne și performanța fizică. O spun, inclusiv, specialiștii în domeniu. Carnea se digeră mai greu de organism, iar resturile rămase în intestine nu fac decât să scadă din productivitate și să fure din energia bună pe care o primești înzecit din consumul de legume, nuci, semințe și fructe”.

„Noi considerăm că tocmai pe mâncare nu trebuie să economisim. Filosofia noastră e următoarea: mâncăm acasă, cumpărăm produse bune, sănătoase, variate. Noi nu consumam alcool, nu cumpărăm jucării, cumpărăm puține haine, deci hrana e o investiție în sănătate. Carnea, cașcavalul, vinul, peștele de calitate înaltă sunt produse scumpe”, spune Anna.

Alimentele vegetale, în cifre...

Provocată de AGORA, jurnalista a trecut în revistă alimentele pentru care cheltuie acum cei mai mult bani:

„Nuci caju, folosesc undeva un kilogram pe lună -250 lei. Migdale - un kilogram la peste o lună - aproximativ 240-250 lei. Cel mai mult costă uleiul de cocos- 150 de lei pentru jumătate de kilogram. Luăm aceleași legume și fructe, pomușoare. Întrebări apar la capitolul nuci, dar nu cred că sunt mai costisitoare decât carnea de vită, de exemplu. Noi facem dulciuri acasă. Dacă faci un tort mare - un cheesecake vegan, de exemplu, cheltuiești cam 450-500 lei. Dar cât costa un cheesecake clasic, din ingrediente de origine animală?”.

„Veganii nu beau ulei de cocos și nu mănâncă doar torturi din nuci caju. E o percepție greșită despre regimul vegetal, de mulți perceput ca un regim glamuros. Noi mâncăm cereale multe, boboase (tare ușor le pui la înmuiat și le fierbi), nu mâncăm nuci chiar în fiecare zi. E adevărat că regimul vegan presupune o diversitate mai mare: când mâncam carne, nu cumpărăm atâtea feluri de uleiuri, nuci și tipuri de lapte vegetal. Dar să luăm ca exemplu laptele de cocos. Noi folosim unul la conservă - 400 g costă 40 de lei. El însă nu se bea. Dintr-o conservă, de regulă, fac două feluri de mâncare”, explică bloggerița.

Concluzie:

În concluzie, în urma unui calcul simplu am constatat că dacă un consumator de carne și de lactate cheltuiește lunar, aproximativ 2000 de lei pentru produsele alimentare, vegetarienii și veganii se încadrează ușor în aceeași sumă, iar pe alocuri, cheltuielile acestora pot fi mai mici.

Menționăm că vegetariene sunt persoanele a căror alimentație se bazează doar pe produse vegetale și pe lactate. Veganii, pe de altă parte sunt persoanele care nu consumă și nu folosesc produse de origine animală.

Fă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!