„Propaganda, mai eficientă decât tancurile, în ocuparea unui teritoriu”. Cum funcționa dez(INFORMAREA) în Uniunea Sovietică și ce tehnici mai sunt folosite astăzi (VIDEO)

„Propaganda, mai eficientă decât tancurile, în ocuparea unui teritoriu”. Cum funcționa dez(INFORMAREA) în Uniunea Sovietică și ce tehnici mai sunt folosite astăzi (VIDEO)

De-a lungul timpului dezinformarea a fost folosită cu dibăcie. În special de regimurile autoritare și dictatoriale. Uniunea Sovietică a excelat, se pare, la acest capitol. Care erau principalele mecanisme de dezinformare, cum funcționau acestea atunci, dacă și cum sunt folosite în prezent, dar și ce putem face pentru a nu cădea în plasa știrilor false. Subiectul a fost discutat în cadrul unei noi dezbateri organizată de postul de radio „Europa Liberă” în cadrul proiectului „Antinostalgia”.

Propaganda în timpul Uniunii Sovietice

Directorul executiv al Asociației Presei Independente din Republica Moldova și-a amintit de adolescența și tinerețea sa, când încă mai exista Uniunea Sovietică și felul cum era atunci infiltrată propaganda în școli.

„În perioada renașterii naționale eram în armata sovietică, ultimul ciclu de oameni care au mers în armata sovietică, și am simțit pe propria piele propaganda. Eram în unitatea militară din Reni, regiunea Odesa, și noi moldovenii de acolo, de dimineață până seara, stăteam în Casa de Cultură și ni se dădeau filme despre cât de măreață este Uniunea Sovietică și cum Uniunea Sovietică a contribuit la prosperarea moldovenilor și cum a făcut oameni din moldoveni, asta în timp ce pe Prut trecea „Podul de flori”. Toată povestea asta era exact oglinda propagandei sovietice, arăta cum erau interpretate prin manipulări și dezinformări realitățile din Republica Moldova, care și-a declarat ulterior independența. În adolescență, însă, după ore, trebuia să rămânem și să facem notițe după fiecare plenară a Comitetului Central al PCUS, din tot felul de cuvântări ale mai marilor zilelor de atunci, inclusiv despre contribuția URSS la dezvoltarea altor națiuni. În Moldova, narațiunea principală era că anume Rusia, Uniunea Sovietică, a fost entitatea care a făcut din noi oameni, altfel am fi rămas o țară de mâna a treia, subdezvoltată. Toate aceste lucruri erau foarte bine organizate pe timpul Uniunii Sovietice”, a subliniat Petru Macovei.   

Pedagogii mergeau la cursuri de propagandă, televiziunea publică avea secțiune de propagandă. Ăsta era sistemul și toți oamenii erau parte a sistemului. Puținii disidenți care erau, ajungeau să fie excluși pentru a nu putea influența. Tocmai de asta sistemul propagandistic sovietic era eficient, pentru că pornea de la grădiniță, din școală, și noi ieșeam roboței și nu ne mai puneam întrebări.

Petru Macovei.

Tinerii și dezinformarea de ieri și de azi

Astăzi, deși avem acces la o varietate mare surse de informare, pare să fie tot mai dificil să discernem adevărul de minciună și să alegem grâul de neghină.

 „În perioada în care eu și generația mea ne formam ca adulți, nu existau atâtea surse de informare. Internetul încă era în faze foarte incipiente. Sursele din care luam informațiile erau evident televiziunea și radioul, cărțile, profesorii ș.a.m.d. Ceea ce nu înseamnă că informația pe care o primeam era întotdeauna cea mai bună. Unii dintre tinerii de azi sunt informați. Cred că la Chișinău dar și în alte state avem destul de puține informații despre cât de pregătiți sunt tinerii pentru avalanșa informațională cu care se confruntă în fiecare zi și mai ales cât de pregătiți sunt să distingă între ceea ce este fals și ceea ce este adevărat sau ce constituie dezinformare și ce constituie pur şi simplu o sursă legitimă de informare. Cred că asta este situația la nivel global. Cred că am petrecut prea puțin timp să înțelegem ce vrea de fapt publicul nostru, cine sunt, cum consumă informații, de ce cred în anumite lucruri sau nu. Tinerii și nu doar tinerii sunt intimidați de cantitatea de informații care le este disponibilă. Nu știu de cele mai multe ori unde și cum ar putea să verifice veridicitatea lor și de asemenea sursele tradiționale de informație nu mai prezintă aceeași credibilitate”, a subliniat directoarea de program la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene din Washington, Corina Rebegea.

Știm foarte bine că în Republica Moldova, dar și în alte țări, multe televiziuni, câteodată chiar televiziunile publice, sunt de fapt vehicule de dezinformare și răspund unor interese fie politice, fie economice. Asta este situația și în România și în Bulgaria și în alte țări. De fapt, rezultatul final este că nu mai știm în cine să avem încredere și unde să mergem să verificăm și să luăm informațiile de care avem nevoie.

Corina Rebegea.

Spre deosebire de perioada sovietică, astăzi, propagandiștii mânuiesc și alte arme, nu doar televizorul.

„Eu sunt convins că această sarcină pare destul de complicată. Sunt câteva generații la care este deja destul de greu să ajungi. Televizorul deja nu mai este principala armă a propagandei. Pe rețelele sociale au loc astăzi cele mai multe fenomene de dezinformare și fake-news. Ele, la rândul lor, au o mulțime de fațete și o mulțime de modalități prin care este captat interesul tineretului. Este cu atât mai greu, dar din punctul meu de vedere, nu e imposibil. Trebuie să mergem acolo să adoptăm metode inovative ca să le explicăm oamenilor, să încercăm să trezim curiozitatea de a săpa adânc și de a găsi adevărul. Tineretului trebuie să-i trezim interesul să sape mai adânc pentru a afla dacă este adevărat ceva sau nu. Nu o să reușim niciodată și ar fi foarte naiv, din punctul meu de vedere, să ne punem sarcina să-i luminăm și să-i ajutăm pe toți. Pe cei care au această capacitate trebuie să-i ajutăm, să-i îndrumăm și să-i ghidăm”, a punctat directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

„Expunerea atât în Uniunea Sovietică, cât și în fostele state comuniste la campanii de propagandă și dezinformare, timp de decenii, pe unii i-a făcut mai rezistenți și mai capabili să înțeleagă atunci când sunt expuși la propagandă sau dezinformare. Alții pentru că au fost cumva ținuți în penumbra acestor campanii o perioada foarte lungă de timp. Felul în care percepem, înțelegem informația, consumăm informația este influențată de acest lucru. De aceea, mai avem încă persoane care se ghidează după același tip să zicem de conspirație sau același schelet informațional pe care sunt clădite unele dintre aceste campanii de propagandă și dezinformare”, a punctat Corina Rebegea.

„Dacă tu nu-i vei explica bunicii tale ce înseamnă tehnologia 5G și cu ce se ocupă Bill Gates, atunci „televizorul o va face în locul tău”, spune muzicianul și activistul civic Mihail Plaținda.

Acțiunile de propagandă și dezinformare sunt tot mai simțite în perioadele de criză. Directorul executiv al API și-a amintit de anul 1992 și războiul ruso-moldovenesc de pe Nistru.

„Îmi aduc aminte într-o sursă media din regiunea transnistreană s-a spus cum combatanții moldoveni îi ucid și îi mănâncă pe cazacii care erau acolo. Tot tacâmul propagandistic a însoțit acel război. Toate aceste etape sunt însoțite de campanii propagandistice care iau amploare tot mai mare. Se spune că războiul cu propaganda este mai eficient decât tancurile care pot să ocupe un teritoriu sau altul. Este important ca oamenilor dintr-un anumit teritoriu să le fie indusă idee că guvernarea locală duce la pierzanie acest popor, iar salvarea trebuie să vină de undeva, în cazul dat din Rusia. Acum unul din narativele preferate ale propagandei rusești este că Rusia a rămas unica protectoare a valorilor creștine. Toate celelalte țări au încetat să mai fie creștine și iată că maica Rusie este singura care apără biserica, iar biserica este un instrument eficient”, a adăugat Macovei.

Dezinformarea și propaganda pe timp de pandemie globală

Nici pandemia globală COVID-19 nu este o excepție atunci când vine vorba de propagandă și dezinformare pe timp de criză.

„Nu este prima dată când avem o criză de sănătate publică. Sunt perioade în care oamenii caută informații atât în presa clasică, dar mai ales online. Expunerea la subiecte este mult mai mare. Sau făcut deja niște studii de opinie în Statele Unite, care arată că oamenii merg mult mai mult către platformele sociale pentru a-și lua nu doar informații, dar pentru a vedea ce spun formatorii de opinie despre informațiile pe care ei le caută. Și asta este o problemă. Sunt și perioade în care informațiile se schimbă foarte rapid. De exemplu în contextul crizei actuale sunt foarte multe lucruri pe care nu le știm despre cum evoluează virusul, care sunt tratamentele posibile, cum ne ferim, cum se transmite. Încă se fac studii științifice și pentru că avem acest vid de informații științifice e mult mai ușor ca tot felul de actori cu tot felul de intenții malefice să speculeze mediul informațional și să profite de apetența oamenilor de a primi explicații, de a avea certitudine, de a avea clarificări”, a mai subliniat Corina Rebegea.

Despre dezinformarea în perioada marilor crize, originile și interesele din spatele ei vorbește și Thomas Kent, profesor asociat la Universitatea Columbia din SUA.

„Obiectivul este de a scădea încrederea populației în abilitatea instituțiilor democratice occidentale de a face față crizei. Pe de altă parte, de a spori cumva impresia că statele cu o conducere autoritară se descurcă mai bine în situații limită, dar și de a scădea pur şi simplu încrederea că adevărul e posibil. Asta este o tehnică foarte frecventă în toate campaniile de dezinformare propagate de Federația Rusă”, a subliniat Corina Rebegea. 

Ce soluții avem în lupta cu propaganda?

„Primul pas este să recunoaștem că mediul informațional este poluat. Faptul că e globalizat, că este interconectat, toată lumea poate să comunice cu oricine pe orice temă oricând. Asta deschide foarte multe oportunități către antreprenorii de criză, care fie vor să facă bani, fie au interese politice. Primul pas este să înțelegem că avem o problemă. Că acesta este mediul informațional în care lucrăm. Trebuie să avem grijă să venim cu surse alternative de informații de încredere și să putem trimite tinerii către aceste surse. Și aici este nevoie de parteneriat între organizații de mediu, organizații neguvernamentale, organizații care se ocupă de sănătatea publică. Organizația Mondială a Sănătății a lansat o campanie de informare și platformele sociale au încercat să ia câteva măsuri în sensul aceasta. Dacă deschidem Facebook pe telefon o să vedeți că sus puteți să dați click pe căsuță, unde puteți să primiți mai multe informații despre COVID-19. Cred că sunt niște soluții care trebuie aplicate cumva la nivel macro, la nivel legislativ. Și aici vorbim în general de proiecte pe termen lung, de educație”, a punctat Corina Rebegea.

 Dezbaterea „Dez(Informarea) o puteți urmări în întregime mai jos.

Proiectul multimedia „AntiNostalgia - Privind spre viitor” este desfășurat cu susținerea Ambasadei Statelor Unite la Chișinău.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
De ce omul sovietic accepta să fie un „șurub” în proprietatea statului: Propaganda îl făcea să se simtă mândru că era exploatat (VIDEO)

De ce omul sovietic accepta să fie un „șurub” în proprietatea statului: Propaganda îl făcea să se simtă mândru că era exploatat (VIDEO)

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: Al Doilea Război Mondial. „AntiNostalgia” revine cu o nouă dezbatere online

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: Al Doilea Război Mondial. „AntiNostalgia” revine cu o nouă dezbatere online

Războiul din filme: Realitate sau Propagandă și cum scăpăm de etichetele unei istorii în alb-negru (VIDEO)

Războiul din filme: Realitate sau Propagandă și cum scăpăm de etichetele unei istorii în alb-negru (VIDEO)

Religia, între comunism, prezent și pandemie: „Credința mea se poate manifesta foarte bine și acasă” | AntiNostaligia - Privind spre viitor

Religia, între comunism, prezent și pandemie: „Credința mea se poate manifesta foarte bine și acasă” | AntiNostaligia - Privind spre viitor

Antinostalgia, la Sălcuța: Rostul uniformelor școlare în URSS și diferența dintre satele Moldovei și cele din Germania occidentală (GALERIE FOTO)

Antinostalgia, la Sălcuța: Rostul uniformelor școlare în URSS și diferența dintre satele Moldovei și cele din Germania occidentală (GALERIE FOTO)

Despre dezinformare în perioada marilor crize, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

Despre dezinformare în perioada marilor crize, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

Advertoriale
TANDEM anunță reduceri de până la -22% pentru cei care vor să redescopere farmecul Crăciunului

TANDEM anunță reduceri de până la -22% pentru cei care vor să redescopere farmecul Crăciunului

Maib a fost desemnată „Banca Anului 2021 în Moldova” de revista The Banker

Maib a fost desemnată „Banca Anului 2021 în Moldova” de revista The Banker

Metier Zero Dosage - spumantul autentic, perfect pentru o cină romantică sau masa de sărbătoare

Metier Zero Dosage - spumantul autentic, perfect pentru o cină romantică sau masa de sărbătoare

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
Cele mai populare
  • 1
    I-au oferit votul de încredere, iar acum cer demisia. Reacția fracțiunii PAS, după declarațiile lui Moloșag
  • 2
    Ultimă oră! Avocata Poporului admite că ar putea să-și dea demisia din funcție după informațiile apărute în spațiul public
  • 3
    Renato Usatîi face haz pe seama Marinei Tauber, după ce membrii CEC au solicitat scoterea ei din cursa electorală (FOTO)
  • 4
    CEC cere anularea Marinei Tauber din cursa electorală pentru șefia municipiului Bălți. Ea este acuzată că a cheltuit bani nedeclarați
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.