„Lanul pe care îl avem aici noi îi zicem vitrină. Inițial am plantat ca un lan experimental, pe suprafața pe care o avem am plantat ambele soiuri pe care le avem, în aceleași condiții, în același an. Am văzut unele diferențe între soiuri și cum cresc și cum sunt rezistente la secetă”, spune Valeriu.

Ademeniți de movul irezistibil și aroma florilor de levănțică, zeci de pasionați de fotografie vizitează lanul în căutarea pozei perfecte. Nu și Valeriu. Încearcă să păstreze în memorie ceea ce văd ochii în fiecare zi.

„Pe parcurs am transformat acest lan în loc pentru vizite, am amenajat și decor, anul trecut a fost prima tentativă, prima experiență a noastră de a primi vizitatori, anul acesta am mai îmbunătățit decorul un pic, am mai adus tot felul de obiecte vechi care erau prin ogrăzile noastre și erau folosite de bunicii noștri. Avem o râșniță unde se mărunțea grîul și porumb, de 100 de ani circa. Avem un stup de 50 de ani, avem tot felul de unelte în care din smântână se făcea unt, geamuri vechi de pe la case bătrânești, butoaie care au slujit în beci o viață, acum au renăscut și le-am mai dat o viață aici”, Valeriu Ciorbă.

Cele mai mari provocări ale producătorilor moldoveni de lavandă sunt impedimentele birocratice, condițiile meteorologice și deficitul forței de muncă.

„Agricultura în Moldova este destul de greu de făcut. Pe lângă faptul că avem condiții meteorologice care variază de an la an, devin tot mai dure. Avem secete mari, ierni fără zăpadă. Dacă să luăm din alt unghi, levănțica este una dintre cele mai lenoase culturi, tehnologic necesită cele mai puține operațiuni. Sub alt aspect, soiurile pe care noi le cultivăm sunt soiuri omologate cu acte în regulă, este un impediment foarte mare birocratic, deținătorii de titlu ai soiurilor respective încă nu au experiența necesară și abordarea pentru sprijini producerea, ei încă stau pe piramida lor de cercetare și consideră că absolut toate drepturile asupra soiurilor le aparțin”, afirmă Valeriu Ciorbă

Și-a propus să utilezeze lavanda la maxim și să obțină o gamă diversă de produse care au la bază florile violet.

„O idee foarte care ne-a ajusta de la începuturi a fost ca să utilizăm lavanda și produsele de lavandă în orice este posibil. Am plantat lavanda în câmp, am crescut și material săditor de lavandă, am făcut buchețele clasice, ulei de lavandă. Anul trecut am testat și am încercat să facem aromatizatoare pentru mașină. Ne dorim ca din lavandă să facem cât mai multe produse”, spune Valeriu.

„Inițial, era tratat ca un hobby, eu mă uitam la chestia asta ca la un hobby. În ultimul an, a devenit practic un stil de viață. Acum, mai ales când este sezonul, mă trezesc aici în lan și mă culc plecând de aici din lan când deja se întunecă. Pe de o parte eu mă bucur foarte, activitatea în agricultură m-a scos de la calculator unde stăteam mult timp. Acum combin, vara mai mult în câmp, iarna la calculator pentru mine este o simbioză destul de bună”, spune Valeriu.

Conform datelor oficiale, în anii 1970-1990 suprafețele plantate cu lavandă în Republica Moldova erau de 4,5-5 mii de hectare. În două decenii acestea s-au redus până la circa o mie de hectare. Cu toate acestea, mulți agricultori sunt interesați de această cultură, cum e și Valeriu Ciorbă.

*

În perioada stării de urgență, AGORA își propune să fie alături de producătorii autohtoni și să-i susțină în demersul lor, deloc ușor, de a rezista și de a rămâne pe val. De aceea, vă vom prezenta poveștile din spatele brandurilor, oferindu-vă astfel șansa de a-i descoperi pe cei care, prin idei inovative, talent și dăruire, dau formă și culoare noțiunii de „autentic”.

Fă parte din comunitatea AGORA . Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!