Dreptul la replică

În partea ce ține de reprezentarea în vamă, au fost transpuse prevederile Codului vamal al Uniunii Europene ce țin de liberalizarea acestei activităţi, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

În premieră, a fost prevăzut dreptul solicitantului la replică. Înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru solicitant, Serviciul Vamal, în cel mult 20 de zile de la data acceptării cererii, comunică solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să ia decizia, iar în cazul cererilor de acordare a statutului de operator economic autorizat, statutului de exportator autorizat sau emiterii deciziei ITO (decizie referitor la informațiile tarifare obligatorii) sau deciziei IOO (decizie referitor la informațiile obligatorii în materie de origine), acest termen este de 60 de zile de la data acceptării cererii.

Solicitantului i se acordă posibilitatea să își exprime dezacordul într-un termen de 20 de zile de la data comunicării respective, iar în cazul cererilor de acordare a statutului de operator economic autorizat, statutului de exportator autorizat sau emiterii deciziei ITO, deciziei privind determinarea definitivă a valorii în vamă, deciziei de clasificare a mărfurilor sau emiterii deciziei IOO, acest termen este de 30 de zile de la data comunicării respective.

În partea ce ține de căi de atac, au fost preluate și actualizate prevederile legislației naționale, fiind prelungit termenul de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile.

Au fost incluse norme referitoare la posibilitatea suspendării executării deciziilor în cazul contestării deciziilor Serviciului Vamal, însă doar în cazul în care sunt motive întemeiate de îndoială în privinţa conformităţii deciziei contestate sau se consideră că ar fi posibilă cauzarea unui prejudiciu ireparabil la adresa persoanei.

În secțiunea ce se referă la păstrarea documentelor și a altor informații, precum şi aferentă tarifelor și costurilor, au fost transpuse dispozițiile analogice ale legislației europene conform cărora Serviciul Vamal solicită plata unor tarife doar pentru recuperarea costurilor pentru prestarea serviciilor, fără a solicita plata pentru acţiunile sale referitoare la aplicarea legislaţiei vamale sau îndeplinirea controalelor vamale în cursul programului de lucru. Suplimentar, este reglementat și dreptul Guvernului de a stabili lista tarifelor aferente serviciilor cu plată prestate de către Serviciul Vamal.

Datoria vamală și garanții

Pentru prima data au fost incluse prevederi ce se referă la datoria vamală care apare prin nerespectare, deducerea cuantumului drepturilor de import deja plătite, anularea datoriei vamale. Totodată, se introduce mecanismul nou de amânare a termenului de plată a drepturilor de import pe un termen de până la șapte zile de la data notificării datoriei vamale, cu constituirea unei garanții în cuantum deplin al drepturilor de import, și pe un termen de 30 de zile doar pentru agenții economici de dețin statutul de agent economic autorizat.

Mărfurile de pe teritoriul vamal

Depozitarea temporară a mărfurilor pe teritoriul vamal este tratată ca un statut juridic special al mărfurilor, cu condiții speciale de utilizare, inclusiv garantarea datoriei vamale.

În premieră, a fost prevăzută posibilitatea de înscriere a mărfurilor în evidențele declarantului în schimbul depunerii unei declarații vamale pentru mărfurile respective, ca una din proceduri vamale simplificate de care poate beneficia operatorul economic.

Concomitent, prin prisma standardelor europene, sunt stabilite posibilitățile de dispunere de mărfuri aflate în procesul vămuirii, inclusiv distrugerea acestora și abandonul în favoarea statutului.

Scutirea de drepturi de import

Sunt prevăzute cazurile de aplicare a scutirii de drepturi de import pentru anumite mărfuri puse în liberă circulaţie sau exportate în afara teritoriului vamal, ca exemplu:

- pentru bunuri personale introduse de către persoanele fizice care își schimbă domiciliul sau reședința dintr-o țară străină în Republica Moldova;

- bunuri importate cu ocazia căsătoriei;

- bunuri personale dobândite prin moștenire;

- uniforme școlare, rechizite și obiecte de uz casnic;

- loturi de marfă cu valoare nesemnificativă;

- loturi de marfă expediate de la o persoană fizică la alta;

- bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor;

- materiale educaționale, științifice și culturale; instrumente și aparate științifice;

- animale de laborator și substanțe biologice sau chimice destinate cercetării;

- substanțe terapeutice de origine umană și reactivi folosiți pentru determinarea grupei sanguine și a tipurilor de țesuturi;

- instrumente și aparate destinate cercetării medicale, stabilirii de diagnostice sau pentru realizarea tratamentului medical;

- decorații onorifice și premii;

- cadouri primite în contextul relațiilor internaționale;

- bunuri importate în scopuri de promovare comercială;

- mărfuri pentru organizațiile de binefacere sau filantropice.

Regimuri speciale

Un capitol este dedicat reglementării procedurilor de tranzit. La elaborarea acestuia s-a ținut cont de intenția de aderare la sistemul de tranzit comunitar (New Computerized Transit System – NCTS). Prevederea urmează să intre în vigoare peste doi ani de la data adoptării. Astfel, Serviciul Vamal urmează să asigure elaborarea și implementarea unui sistem informațional de supraveghere vamală a mărfurilor plasate sub regim vamal de tranzit cu utilizarea unei declarații vamale cu cerințe reduse sau utilizarea unui document electronic de transport ca declarație vamală.

Un capitol separat reglementează trei regimuri vamale de depozitare: regim de antrepozit vamal, zonele libere și magazinul duty-free.

Contravențiile vamale

A fost schimbată forma contravenției, fiind prevăzută în fiecare articol însăși fapta contravențională și sancțiunea acesteia. Mărimea sancțiunii este stabilită expres din ce se calculează fie din valoarea drepturilor de import calculate suplimentar, fie din valoarea în vamă a mărfurilor, fie este stabilită în sumă fixă în lei. Este prevăzută dublarea amenzii în cazul mărfurilor supuse accizelor.

Persoana care va răspunde contravențional se determină în funcție de felul reprezentării în vamă: directă sau indirectă. S-a majorat termenul de prescripție a răspunderii materiale de la un an la trei ani. Este reglementat cazul de liberare de răspundere materială în cazul autodenunțului persoanei.

În nota informativă a proiectului se menționează că implementarea acestuia presupune alocări financiare pentru dezvoltarea sistemelor informaționale din cadrul Serviciului Vamal, care urmează a fi realizate cu suportul partenerilor externi de dezvoltare.

Codul Vamal, după ce va trece de votul Parlamentului, urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022. Până atunci, Guvernul trebuie să prezinte Legislativului propuneri pentru a aduce în concordanță legislația cu prezentul cod.

Fă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!