Semnatarii solicită cercetarea rezervelor de apă subterană a R. Moldova și elaborarea unui studiu științific complex care ar garanta, pe termen mediu și lung, securitatea ecologică a țării, utilizarea rezervelor strategice de apă din subteran doar în scopuri potabile, reabilitarea ecologică a râurilor mici și a bazinelor acvatice și utilizarea apelor de suprafață în scopuri de irigare.

Mai mult, textul declarației conține și solicitarea de susținere a bunelor practici agricole și a agricultorilor care aplică măsuri durabile de cultivare (soiuri rezistente la climă, înființarea bazinelor de captare a apei de ploaie.

Potrivit președintelui Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță, irigarea din subteran este un subiect de mare actualitate care este legat direct de securitatea ecologică a țării.

„Problema cheie este de care apă ar trebui să beneficieze agricultorii. Noi vrem să garantăm că solurile vor rodi și peste ani, nu doar în prezentul apropriat. Avem nevoie de o evaluare exactă a volumului de apă subterană, a calității ei, a impactului asupra solurilor, a asigurării ferme că satele și orașele nu vor rămâne fără de apă potabilă”, a declarat Alecu Reniță.

Președinta Centrului Național de Mediu, Ina Coșeru susține că utilizarea apelor din subteran ar duce la schimbarea compoziției chimice a solului, salinizarea și degradarea treptată a stratului fertil și ar lăsa populația fără apă potabilă.

„Utilizarea apelor subterane va avea un efect negativ și dezastruos asupra calității celor mai fertile soluri din cauza conținutului ridicat de săruri. Circa 80 procente din apa subterană nu pot fi utilizate pentru că mineralizarea depășește peste un gram la litru. Mai mult, utilizarea acestei metode ar lăsa populația care nu are acces la altă sursă de apă potabilă, fără resurse”, susține Coșeru.

În cadrul dezbaterilor publice „Conferința de presă „Irigarea din subteran – o aventură care ne lasă fără apă potabilă și distruge solurile”, vorbitorii au vorbit și despre unele soluții pentru agricultorii, care nu au acces la alte surse de apă.

„Statul trebuie să întreprindă acest dialog dintre ecologiști și sectorul agricol. Trebuie modelată structura semănăturilor din țară pentru a respecta asolamentul și în zone unde nu este altă sursă de apă decât cea din irigare de cultivat culturi rezistente la secetă. De exemplu, în sud trebuie să predomine vița de vie”, a argumentat doctorul în științe agricole,Pintilie Pîrvan.

Printre cei 30 de semnatari ai declarației se regăsesc membrii Grupului de Lucru „Mediu, schimbările climatice și securitatea energetică” a Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și 15 ONG-uri din domeniul protecției mediului și social.