„Să nu confundăm libertatea de exprimare cu libertatea de a minți.” INTERVIU cu Petru Macovei despre dezinformare și propagandă în mass-media

„Să nu confundăm libertatea de exprimare cu libertatea de a minți.” INTERVIU cu Petru Macovei despre dezinformare și propagandă în mass-media
Petru Macovei, via FAcebook


Dezinformarea și propaganda în mass-media ia amploare pe an ce trece. Care sunt de fapt  scopurile și ce urmăresc cei care dezinformează prin diferite site-uri și platforme sociale sau alte mijloace de informare? Despre cum să înțelegem că suntem manipulați și cum să ne dăm seama că citim o știre falsă am discutat cu directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

Când citește o știre, cum poate cititorul să înțeleagă și să-și dea seama că este o știre falsă?

Sunt câteva indicii pe care ar trebui să le cunoaștem dacă vrem să nu fim prinși în capcana manipulărilor și dezinformărilor. În primul rând trebuie să fim atenți care este sursa ce diseminează această informație și dacă este o sursă nouă, necunoscută. Mai ales dacă este una cu o denumire foarte întortocheată. Site-urile de cele mai multe ori apar cu denumiri și domenii foarte complicate. Atunci ar trebui să ni se aprindă un bec. Nu neapărat este știre falsă, dar ăsta ar trebui să fie unul din primele indicii. De asemenea, să fim atenți la titlu, dacă titlul încearcă să ne afecteze emoțional ar trebui să ne punem întrebări, pentru că este arhicunoscut faptul că propaganda și manipularea de cele mai multe ori încearcă să exploateze emoțiile și fobiile oamenilor. Dacă avem titluri șocante, ce ne dau niște informații care vor să ne afecteze emoțional atunci s-ar putea să fie o știre care nu corespunde întru totul adevărului. Deasemenea, dacă vedem o informație încercăm să o verificăm din alte surse. De-a lungul anilor fiecare dintre noi și-a creat un număr de surse media care în timp s-au dovedit a fi credibile. N-au spus minciuni. Ceea ce au spus, s-a adeverit ulterior. Dacă vedem o știre nouă de pe un site necunoscut sau de pe o sursă nouă necunoscută încercăm să verificăm, dacă această informație a fost difuzată și de alte surse media în care noi avem încredere. Vă asigur că dacă este vorba despre o informație importantă, atunci această informație va fi transmisă de cele mai multe instituții media. Și ar mai fi trei criterii: 1. Care este sursa? 2. Denumirea site-ului sau a sursei de informare, dacă este una în care avem încredere sau este una nouă apărută? 3. Această informație a fost difuzată și de alte instituții media?

Ar mai fi și alți indici. De obicei, fenomenul de „clikbait” este atunci când apar diverse site-uri axate anume pe vizualizări și pe posibilitatea de a câștiga bani din acestea. De obicei, site-urile acestea nu ne permit decât să vedem fotografia și titlul, iar ca să putem citi textul integral trebuie să redistribuim în rețelele sociale. Cu siguranță dacă ne întâlnim cu astfel de cazuri probabilitatea este de 99,9% că e un site cu știri false. Totodată să fim atenți la textul care este scris. Jurnaliștii sunt atenți la textul pe care îl sciu și la redactarea acestuia, depinde în ce limbă este editată sursa media respectivă. Și dacă vedem că este un text neîngrijit cu multe greșeli ăsta tot este un indiciu că s-ar putea să fie o știre care ne duce în eroare. 

Sunt câteva indicii pe care ar trebui să le verificăm înainte de a da crezare unei informații. Și abia dacă suntem siguri că este vorba de o informație adevărată deja o putem redistribui și altora, pentru că există pericolul mare să intoxicăm informațional și alți oameni, dacă distribuim știri false.

Petru Macovei

Cine se ascunde, de obicei, în spatele celor care răspândesc știri false și dezinformează?

Sunt diferiți actori interesați în diseminarea știrilor false. Ar putea fi vorba de interesele unor state în contextul unor lupte geopolitice sau a confruntărilor geopolitice majore. De exemplu propaganda rusă versus propaganda SUA. Ar putea fi vorba de politicieni, care sunt deseori interesați să discrediteze oponenții și fac lucrul acesta inclusiv prin diseminarea unor falsuri sau a unor informații manipulatorii. Să ne aducem aminte celebrul caz cu 30.000 de sirieni, în Campania pentru alegerile prezidențiale din 2016 - un fals despre fosta candidată Maia Sandu. În primul rând a defăimat-o, în al doilea rând foarte mulți oameni au crezut și unii chiar au și votat împotriva ei crezând că ea neapărat va aduce 30.000 de migranți aici în Moldova. Pentru că oamenii nu au fost suficient de educați din punct de vedere mediatic. Nu și-au pus câteva întrebări elementare. Pot să vină 30.000 de oameni în Moldova sau nu? Are președintele împuterniciri să facă acest lucru sau nu? Este Moldova un stat membru al UE, adică poate să primească migranți conform cotei pe care a făcut-o Comisia Europeană sau nu poate? Oamenii nu au fost și nu sunt în continuare suficient de bine educați mediatic ca să poată face deosebirea dintre o știre falsă și una adevărată. De asemenea, în ultima vreme, mai des în contextul COVID-19, al pandemiei și a altor situații de criză globală, au apărut alți câțiva actori interesați în diseminarea știrilor false. Există mai multe mișcări antivaccin, care distribuie tot felul de minciuni despre vaccinuri.

Petru Macovei, via Facebook

În contextul COVID-19 a apărut această mișcare. Există foarte multe site-uri în spatele cărora stau politicieni populiști, dar și grupuri de fanatici religioși, care își propun să dezinformeze și să manipuleze opinia publică prin intermediul diferitor falsuri.

Petru Macovei

Totodată există și o categorie de persoane care încearcă să câștige bani din diseminarea falsurilor pe site-uri prin „clikbait”, de care am vorbit mai sus. Adică diseminarea unor falsuri cu scopul de a avea mai multe vizualizări și corespunzător de a câștiga niște bani în felul acesta. Mai nou, există și falsuri în scop economic discreditarea concurenților pe piață prin intermediul diseminării unor falsuri despre un concurent sau altul. De exemplu cum s-a întâmplat recent cu falsul despre două bilete Wizz Air contra unui preț de 1 euro. Deci, a fost un fake general. Foarte multă lume a crezut că poate beneficia de bilete Wizz Air, dacă transferă 1 euro pe un cont necunoscut. Mulți oameni au transferat câte 1 euro, ulterior compania și-a dat seama că trebuie să dezmintă lucrul acesta. Există deci excrocherii puse la cale cu scop economic, pentru a discredita concurența și a obține niște bani.

Care le sunt intențiile și ce scopuri urmăresc cei care scriu (sau sunt puși să scrie) și răspândesc fake-news-uri?

Scopurile în primul rând sunt de propagandă și noi suntem martori cu toții la extinderea foarte mare a fenomenului propagandei pro-Kremlin din anul 2014 încoace odată cu anexarea ilegală a peninsulei Crimeea. De fapt, a venit un val întreg de informații propagandistice din partea Rusiei către restul lumii. Aici este interesul politic în primul rând. Al doilea este interesul politic intern, pentru că fenomenul știrilor false în Republica Moldova este și pe plan intern destul de mult dezvoltat, inclusiv prin falsuri și manipulări mediatice promovate de către televiziunile și alte instituții media controlate politic intern, nu neapărat din exterior. Alt motiv sau scop pe care îl urmăresc este manipularea în scop de obscurantism mai nou. Obscurantismul însemnând inducerea unor idei false cu caracter religios. Să ne aducem aminte de celebra adresare a Mitropoliei Moldovei către autorități de acum o lună și un pic, când se spunea tot felul de falsuri despre vaccinare, despre Bill Gates, despre sataniști. Scopurile acestea sunt de natură obscurantistă, pentru a nu-i lumina pe oameni. Să-i lase în întuneric, să nu se mai intereseze de nimic și să creadă doar ceea ce le este interpretat de către unii fanatici religioși. Alt scop este cel economic despre care am mai vorbit mai sus cu scopul de a câștiga niște bani. Există, mai nou, și unii tineri teribilști, care își doresc neapărat să se afirme și probabil aceste frustrări ale lor se manifestă prin crearea acestor site-uri de știri false, care devin tot mai populare pentru că oamenii acționează prin reflex, nu întotdeauna rational. De aceea, creatorii de știri false obțin tot mai mult teren, din păcate.

Unde este limita dintre libertatea de exprimare, dreptul la propria opinie și dezinformarea? 

Să nu confundăm libertatea de exprimare cu libertatea de a minți, sunt lucruri total diferite.

Petru Macovei

Organizația pe care eu o reprezint, se ocupă de foarte mulți ani de acest fenomen al manipulării și știrilor false în Republica Moldova. Noi suntem absolut convinși că diseminarea cu bună știință a unor știri false trebuie să fie pedepsită legal. Sunt țări în care există prevederi în Codul Penalnsau în alte legi prin care diseminarea cu bună știință a informațiilor false este sancționată. Este adevărat că aici trebuie să fim foarte atenți ca să nu creăm spații pentru abuzuri. În țările cu o democrație fragile, sub paravanul luptei cu fake-news pot fi sancționate și persoanele care sunt critice în raport cu guvernarea, de exemplu unii bloggeri sau unele instituții media. De aceea, este foarte important ca cei care decid că aici este vorba de un fals intenționat sau este vorba de o tendință de a distribui știri false să nu vină din zona politicului. Este important să fie create structuri care să dea verdictul că respectivul site este unul de știri false sau este unul care critică guvernarea sau pur și simplu e un site de exprimare a unor opinii. Opiniile pot fi și exagerat de critice de exemplu. Se pot estima anumite supoziții, dar atunci când este vorba de tendința clară de a disemina falsuri în scop de manipulare, aceste acțiuni ar trebui să fie sancționate legal.

În opinia dvs, astăzi în Republica Moldova este mai periculoasă propaganda externă și dezinformările care vin dinafară sau acțiunile de propagandă internă, în special pe plan politic unde avem holdinguri de presă controlate de partide și politicieni?

Eu cred că în Republica Moldova, oamenii sunt expuși în egală măsură la propaganda internă și la cea externă. Dacă m-ați fi întrebat acum un an și jumătate, când la guvernare era Partidul Democrat și holdingul lui Plahotniuc, care era constituit definitiv pe falsuri și speculații în raport cu oponenții politici, v-aș fi răspuns convins de faptul că la acel moment propaganda internă avea un efect mai nociv și mai grav asupra cetățenilor moldoveni, decât cea externă. Acum propaganda internă rămâne încă destul de mare și holdingurile s-au schimbat cu locul, însă suma, cum ar veni, a rămas aceeași. Remarc totuși că moldovenii au devenit un pic mai imuni la informațiile propagandistice, care vin de aici din interior ceea ce nu înseamnă că lucrurile au revenit la normal. În continuare volumul de informație manipulatorie, care vine din zona politicului este foarte mare, iar cetățenii moldoveni sunt în egală măsură expuși atât propagandei interne, cât și celei externe. Cea externă provenind de la televiziunile retransmise în Moldova din Federația Rusă. În ultimii ani asistăm la faptul că televiziunile rusești își extind zona de influență în țara noastră, deoarece cu ajutorul direct al Consiliului Audiovizualului au fost oferite licențe pentru retransmiterea unor posturi de televiziune din Federația Rusă. Și noi acum două luni am lansat un studiu în care am arătat că în ultimii 5 ani, în Republica Moldova a crescut numărul posturilor de televiziune retransmise de către televiziunea autohtonă.

Petru Macovei via Facebook

Ce ar trebui să facă autoritățile statului pentru a proteja spațiul informațional și deci cetățenii Republicii Moldova de știri false și propagandă?  

Nu știu dacă autoritățile actuale ale Republicii Moldova sunt capabile să facă ceva pentru a  proteja proprii cetățeni. De ce? Pentru că autoritățile actuale sunt primele interesate ca cetățenii moldoveni să rămână într-o oarecare nebuloasă a informațiilor și să nu fie foarte educați mediatic.

Petru Macovei

Or, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, deputați din Parlament sunt deținători ai unor posturi de televiziune pe care le utilizează cu foarte mult succes în alegeri și între alegeri pentru diseminarea diferitor teorii ale conspirației internaționale și locale și pentru manipulare în definitiv. 

Ar fi fost minunat dacă trecând peste caracterul absolut politic ale acțiunilor televiziunilor controlate de politicienii din Republica Moldova, am fi avut în Republica Moldova un Consiliu al Audiovizualului independent. Din păcate noi nu avem așa ceva. Este o structură controlată politic și lucrul acesta este perfect demonstrat, inclusiv prin prestația acestei structuri în ultimele alegeri. Pentru că ei nu au fost capabili să stabilească valul de dezinformări în campaniile electorale, ultimele care au fost în Republica Moldova. S-ar părea că politicienii de la guvernare au înțeles foarte bine că prin intermediul acestui Consiliu al Audiovizualului pot să controleze piața media. Adică să fie aplicate sancțiuni selectiv. Pe cei care sunt cu guvernare să nu-i sancționeze foarte mult, iar pe cei care promovează opoziția din potrivă să-i sancționeze mai dur.

Petru Macovei

Totodată Consiliul Audiovizualului nu este o entitate care poate să ajute în protecția spațiului informațional național din țara noastră de influențele propagandistice străine. Legea anti-propagandă care a fost adoptată în 2017-2018 a rămas de fapt „literă moartă”, pentru că Consiliul Audiovizualului a amânat anumite activități, după care la modul practic Consiliul Audiovizualului nu face nimic pentru protejarea spațiului informațional moldovenesc. Să ne amintim situația cu emiterea ilegală a așa numitului radio „Sputnik Moldova”, care nu are licență pentru așa ceva. Totuși produce niște emisiuni care sunt difuzate de posturi mici de radio din Republica Moldova. Consiliul Audiovizualului chiar dacă a fost sesizat de câteva ori, nu a dorit să întreprindă nimic în acest scop. Sunt și alte dovezi care confirmă din punctul meu de vedere nedorința Consiliului Audiovizualului de a proteja spațiul informațional autohton.

7. Care ar fi principalele trei acțiuni pe care ar trebui să le facă orice consumator de media pentru a evita știrile false și dezinformarea? 

    Consumatorii de media ar trebui în primul rând să-și educe gândirea critică să nu creadă orbește în tot ce li se spune la televizor, ce ascultă la radio s-au ce citesc în ziare sau pe internet. Chiar dacă sunt niște instituții media în care ei au încredere, oamenii ar trebui oricum să-și pună întrebarea dacă informația care le-a fost prezentată este una echilibrată, dacă este prezentă și o parte și altă parte, atunci când este vorba de conflicte.

În condițiile Republicii Moldova, în care televiziunile, dar și alte instituții media, își schimbă destul de des proprietarii, politicile editoriale se schimbă, iar dacă oamenii nu vor să fie prostiți, mințiți prin informații speculative ar trebui să se informeze din diferite surse de informație. Să nu fie dependenți niciodată de un post de televiziune sau un post de radio, un ziar sau un portal. Întotdeauna să se informeze din diferite surse, pentru a vedea și a încerca să analizeze critic informația. Doar analiza critică a informației ne va ajuta să nu fim victimele manipulării.

Petru Macovei
 

* Autor: Natalia Ciubotaru, studentă SSAJ

Sprijină redacția Agora cu doar 98 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un coș de produse locale de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Dezinformări și manipulări ale publicului pe timp de COVID-19. Despre cele mai virale informații eronate legate de coronavirus, într-un speech Rockit Conference (VIDEO)

Dezinformări și manipulări ale publicului pe timp de COVID-19. Despre cele mai virale informații eronate legate de coronavirus, într-un speech Rockit Conference (VIDEO)

Manipularea prin intermediul imaginilor video sau a coloanei sonore, folosită tot mai frecvent de unele instituțiii media din Republica Moldova

Manipularea prin intermediul imaginilor video sau a coloanei sonore, folosită tot mai frecvent de unele instituțiii media din Republica Moldova

Teorii ale creării coronavirusului și laboratoare secrete: Dezinformarea despre COVID-19 în vecinătatea estică a Uniunii Europene

Teorii ale creării coronavirusului și laboratoare secrete: Dezinformarea despre COVID-19 în vecinătatea estică a Uniunii Europene

Despre dezinformare în perioada marilor crize, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

Despre dezinformare în perioada marilor crize, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

Newstrition și Chekology, două proiecte americane ce te învață cum să omori propaganda și să combați dezinformarea (FOTO, VIDEO)

Newstrition și Chekology, două proiecte americane ce te învață cum să omori propaganda și să combați dezinformarea (FOTO, VIDEO)

Oficial american: Federația Rusă este principalul stat care finanțează campanii de dezinformare

Oficial american: Federația Rusă este principalul stat care finanțează campanii de dezinformare

Advertoriale
Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

Proiecte de dezvoltare a sectorului TIC pe agenda „Moldova ICT Summit: The Future of Digital”

Proiecte de dezvoltare a sectorului TIC pe agenda „Moldova ICT Summit: The Future of Digital”

Istoriile de succes ale eroilor din spatele schimbărilor majore în Programul Operațional comun România - Republica Moldova (VIDEO)

Istoriile de succes ale eroilor din spatele schimbărilor majore în Programul Operațional comun România - Republica Moldova (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Și-au recunoscut datoria? Liderul de la Tiraspol susține că regiunea transnistreană ar intenționa să-și achite restanțele la gaz
  • 2
    Directorul Promo-Lex, Ion Manole, despre noua Avocată a Poporului: „A fost un vot simplu, plictisitor și antidemocratic”
  • 3
    Parcarea publică municipală de pe strada Ismail a fost amenajată
  • 4
    Culeg struguri pentru o pedeapsă redusă. 14 deținuți din sudul țării muncesc la un agent economic
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.