Ce știu moldovenii despre stereotipuri și cum le comentează specialiștii (VOX, QUIZ)

Ce știu moldovenii despre stereotipuri și cum le comentează specialiștii (VOX, QUIZ)

„Nici nu știu ce-i asta.” „Nu cred eu în nimic.” „Nici nu știm în ce să mai credem.” Sunt doar câteva răspunsuri oferite de moldoveni la întrebarea: Ce sunt stereotipurile și cât de mult cred în ele?Mai multe vedeți în video de mai jos.  

Am discutat la subiect și cu psihologa Liudmila Zarbailov pentru a afla cum explică specialiștii acest fenomen și când de mult e prezent în societatea noastră.

Ce sunt stereotipurile și cum influențează comportamentele oamenilor?

Stereotiparea este în primul rând o formă de rigiditate. Este atunci când ne formăm percepția despre lumea din jur în baza stereotipurilor și refuzăm într-o formă sau alta să vedem lucrurile sub un alt unghi, diferit de perspectiva pe care ne-am creat-o. Fiind un fenomen inconștient, stereotiparea este prin definiție și lipsa de awareness (conștiență). Când vorbim de rigiditate, nu putem vorbi de schimbări. Sunt două lucruri diametral opuse. O persoană sau o societate bazată pe stereotipuri este în primul rând îndepărtată de realitatea obiectivă și în al doilea rând funcționează reieșind din prejudecăți deformate, superficiale, uneori agresive. Stereotipurile tind să ne amorţească ideea de obiectivism, acceptare, trăire conștientă. Simţurile şi gândirea devin opinii și raționamente eronate.

Am putut observa schimbare de comportament, la persoane și în societate, doar în urma experimentării de non-stereotipare. Cu alte cuvinte, când persoana și-a schimbat credințele, și-a pus sub semnul întrebării convingerile, când adevărul stereotipurilor nu a mai reprezentat adevărul absolut. Deseori, renunțarea la funcționarea mentală prin stereotipare, se observă la oamenii ce au petrecut un timp îndelungat în apropierea altor culture, obiceiuri, mentalități și și-au schimbat valorile, experiențele și convingerile de viață. Totodată, investirea în dezvoltarea personală oferă schimbări în această direcție. În caz contrar, aceeași mentalitate de ani de zile duce cam la același comportament.

Cât de mult cred moldovenii în stereotipuri? Înregistrăm anumite succese, schimbări în ultimii ani?

Am să fiu sinceră. Nu știu dacă înregistrăm anumite succese la acest capitol. Tind să cred că stereotipurile în sine, da, se schimbă, lista devine mai variată, însă fenomenul îl avem bine mersi pe loc. Mai țin minte mentalitatea regăsită în societatea noastră acum 10 ani. Într-o perioadă îndelungată, în care nu eram prezentă, timp în care m-am format profesional într-o altă cultură, s-au fi schimbat lucrurile probabil. Totuși, reluându-mi viața în societatea moldovenească observ modul de gândire cultural neschimbat. Anumite stereotipuri sunt ferm impregnate în viața de zi cu zi a moldovenilor. Prejudecățile și stereotipurile mor greu. Atitudinea față de alte etnii este cam aceeași, deși reprezentanții etniilor s-au mai multiplicat pe străzi. Atitudinea față de femei nu a devenit una mai frumoasă. În general, așteptările sociale la modul cum „trebuie sa se comporte” un sex sau altul au rămas la același nivel. Îmi pare rău și de minoritățile de preferință sexuală, care tot nu și-au găsit libertatea deplină de exprimare. Cei care nu se conformează stereotipurilor sociale, normelor de mentalitate, sunt sancționați sub diverse forme de prejudecată, discriminare, non-acceptare.

Vorbind de dezvoltarea personală, cred că pe alocuri mentalitatea tinerilor moldoveni a evoluat, în comparație cu cea a tinerilor de acum câțiva ani. Generațiile se schimbă. Tind să cred că acești tineri nu au fost supuși stereotipării excesive și nu li s-a impus stereotiparea în general. Tinerii din ziua de azi se simt mai liberi să gândească diferit de adulți, părinți sau profesori și astfel sunt mai deschiși la minte (open minded), mai flexibili, îi acceptă pe alții și se acceptă pe sine mai ușor.

Liudmila Zarbailov 

De unde se trag, în general, stereotipurile?

Stereotiparea este un fenomen studiat în Psihologia Socială, unde sunt analizate relațiile dintre grupurile de oameni și chiar din interiorul  unui grup de oameni. Când vorbim de un stereotip, vorbim de fapt despre o convingere a unei persoane față de alte persoane, de obicei o categorie de oameni. Spunem că stereotipurile tind să generalizeze o informație. Un exemplu ar fi atunci când o anumită trăsătură a unei persoane, ce face parte dintr-un grup sau categorie de oameni, este aplicată tuturor persoanelor ce mai fac parte din acel grup.

De unde se trag stereotipurile? Din experiență. Când un copil se naște, bagajul lui de experiențe este vid. Astfel el începe să cunoască lumea și își umple acest bagaj cu diverse cunoștințe, credințe, valori, reguli de viață. Aceasta are loc cam în primii șapte ani de viață. Copilul învață ce este o masă, un scaun, o mașină, cum se simte apa fierbinte, rece, caldă, ce gust au diverse alimente, ce comportament au anumite persoane cu el, cum se comportă animalele etc. Ca să știe cum funcționează lumea exterioară, creierul nu poate să își permită să dea ochii cu fiecare experimentare a mediului, ca și cum ar fi ceva nou de fiecare dată. Aceasta ar cere prea multă energie. Astfel, creierul nostru încearcă să simplifice realitatea complexă și o face prin fenomenul de generalizare (termen folosit și în Programarea neuro-lingvistică). Din moment ce am experimentat deschiderea unei uși o dată, vom ști cum să le deschidem și pe celelalte, care vor mai apărea în viața noastră, anume datorită mecanismului de generalizare. De ce? Pentru că aplicăm experiența noastră trăită cu prima ușă, asupra tuturor celorlalte. Cu alte cuvinte, aplicăm trăsătura unui element din „grupul ușilor” tuturor elementelor din grup. Cum se vede, este un mecanism ce ne servește și ne simplifică existența uneori. Cam așa se formează și stereotiparea. Ca să simplificăm categorisirea de informații memorate în creier, punem fenomenele, oamenii asemănători în aceeași categorie și îi definim inconștient pe toți ca fiind la fel.

Uneori în aceeași perioadă de cunoaștere a lumii, stereotipurile ne sunt transmise de către părinți, mediul în care creștem. Ele sunt, de regulă, unicele noastre referințe la realitate.

Unde este limita dintre stereotipuri și superstiții?

Actul de stereotipare, de fapt, predispune spre discriminare. Stereotipurile trezesc prejudecăți, iar acestea la rândul lor creează fenomenul de discriminare. Altfel spus, stereotipurile sunt funcții cognitive, inconștiente de filtrare a informației, prejudecățile sunt răspunsuri emoționale la obiectul stereotipat, iar discriminarea este comportamentul, rezultatul prejudecăților, implicând adesea comportamente „împotriva” obiectelor stereotipate.

Superstițiile la rândul lor, sunt mai degrabă o forma de credință uneori acompaniată de anumite practici și ritualuri, ce predispun subiectul la un tip de comportament, sau o formă de explicare a vieții și circumstanțelor cotidiene. Prin superstiții suntem predispuși în a face sau a nu face ceva pentru a avea un rezultat. Aici vorbim de o forma de relație cauză-efect între două fenomene, elemente, acțiuni etc. care, de fapt, nu au nicio legătură logică între ele. Superstiția vine deseori de mână cu frica și are ca și component diverse elemente mitice, ce țin de ordin spiritual sau paranormal. Superstițiile apar ca să ajute în explicarea anumitor evenimente mistice, ce nu pot fi explicate de logica umană. 

Totodată, prin intermediul superstițiilor, o persoană cedează din responsabilitatea pe care o poartă asupra evenimentelor, alegerilor ce au loc în viața sa, ca să lase loc destinului, norocului, ghinionului, îngerilor sau demonilor în luarea anumitor decizii. Este mai ușor să explicăm fenomenele reieșind din ceva mistic, decât să ne atribuim rolul deplin în crearea realității personale. Astfel, sigur că o să zicem că persoana nu își poate găsi un job pentru ca „a vărsat sare pe masa și are ghinion” și nicidecum pentru că nu a depus suficient efort ca să își atingă obiectivul.

Tu cât de des ai auzit despre aceste superstiții?

 

 

Care sunt soluțiile și recomandările specialiștilor în combaterea stereotipurilor?

În practica mea de zi cu zi întâlnesc des stereotipuri, sub diverse forme. În general, eu le pun într-o categorie mai mare – convingeri eronate. Stereotiparea este unul din factorii decisivi prin care persoanele se autosabotează, se blochează în diverse situații ale vieții, devin neîncrezători sau precauți față de alte grupuri sociale, sunt nefericiți în relații.

Din exemplele cel mai des întâlnite pot cita următoarele: „bărbații nu sunt responsabili, abandonează ușor”, „câinii mușcă și sunt agresivi”, „femeile trebuie să facă curățenie în casă și să-și aștepte bărbatul cu bucate pe masă ”, „copii sunt vulnerabili”, „o minoritate etnică din Chișinău dispune de sume enorme de bani”, „cumetrii sunt fățarnici”, „femeile nu fac nimic decât să plângă”, „trăim mai bine în afara țării”, „moldovenii sunt bizari, închiși la minte”, „o vacanță nu se petrece singur” etc.

Ce putem face? Trebuie să ne interesăm în primul rând cum percepem lumea din jur și cum ne percepe lumea. Să ne punem întrebări despre modul de gândire și cum vedem realitatea. Procesul de a ne auto-interoga este unul benefic. Uneori, uităm că toate răspunsurile sunt deja în noi. Întrebările ne ajută să ne înțelegem mai bine, să percepem originea diverselor mecanisme, stereotipuri, convingeri, viziuni, trauma, conflicte pe care le-am dezvoltat pe parcursul anilor. Pe de altă parte, a face pași în dezvoltarea personală este absolut necesar. Deseori, aceste lucruri sunt abordate în ședințe personale de coaching, dacă persoana simte că ar avea nevoie sa fie acompaniată.

Totodată, stereotiparea se combate prin flexibilitate de comportament. În NLP spunem că cel mai flexibil element (persoană) dintr-un sistem controlează cel mai bine sistemul. Aici vorbim despre adaptare și acceptare. Acceptarea de sine este un pas enorm în acceptarea altora, așa cum sunt, indiferent că am trăit o experiență negativă cu ei sau nu. Acceptarea anulează stereotiparea. Flexibilitatea elimină rigiditatea de comportament și gândire, deci, stereotipurile își pierd sensul.

Este important să înțelegem de ce stereotipăm (ca să ne ușurăm percepția lumii exterioare) și să ținem cont de faptul că putem controla acest proces prin a renunța în a vedea realitatea într-un mod simplificat, dar eronat. De exemplu, în copilărie un bătrân a strigat pe stradă la un tânăr pentru un motiv „X” și tânărul a dezvoltat prejudecata focusată pe vârstnici, împregnându-și în creier ideea că aceștia „sunt răi, agresivi și țipă”. Într-o astfel de situație, a trăi o altă experiență pozitivă cu un alt bătrân este rețeta perfectă de eliminare a acestui stereotip. Pentru că se va adeveri că nu „toți” sunt la fel.

*Autor: Nicoleta Șova, participantă în cadrul Academiei de Jurnalism Participativ

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Vegetarianismul, o plăcere scumpă? Cât costă să renunți la carne și ce spun vegetarienii despre stereotipurile care planează în jur (FOTO)

Vegetarianismul, o plăcere scumpă? Cât costă să renunți la carne și ce spun vegetarienii despre stereotipurile care planează în jur (FOTO)

„Sunt țigani și fură”: Despre discriminare, stereotipuri, dar și despre problemele romilor, cu Marin Alla (VIDEO)

„Sunt țigani și fură”: Despre discriminare, stereotipuri, dar și despre problemele romilor, cu Marin Alla (VIDEO)

A sfidat stereotipurile și a îmbrățișat o meserie specifică mai degrabă femeilor. Povestea lui Vadim Scoroțchi, profesorul care învață adolescenții să gătească (VIDEO)

A sfidat stereotipurile și a îmbrățișat o meserie specifică mai degrabă femeilor. Povestea lui Vadim Scoroțchi, profesorul care învață adolescenții să gătească (VIDEO)

Advertoriale
Dobândă preferențială la credite, dacă primiți salariul pe cardul FinComBank

Dobândă preferențială la credite, dacă primiți salariul pe cardul FinComBank

Maib și Western Union lansează serviciul de transfer de bani din străinătate direct pe card

Maib și Western Union lansează serviciul de transfer de bani din străinătate direct pe card

Maib continuă lanțul de modernizări. Acum Sucursala Bălți are un nou design modern și comod pentru clienți

Maib continuă lanțul de modernizări. Acum Sucursala Bălți are un nou design modern și comod pentru clienți

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Un autocar de pe linia Chişinău-Bucureşti a ars în totalitate pe traseu
  • 2
    Kremlinul consideră că problema suspendării livrărilor de gaze către Moldova este una „strict comercială”
  • 3
    Stare de urgență pentru amânarea achitării TVA și plata anticipată a compensațiilor. Soluțiile Guvernului pentru criza energetică
  • 4
    Vor reveni școlile la regimul online? Gavrilița: Gradul de alertă nu este suficient în lumina acestei contagiozități
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.