„Din start, în prima lună, martie - aprilie, când am început a lucra, noi, lucrătorii medicali, nu înțelegeam de ce acești pacienți sunt așa de agresivi, de ce nu recunosc și nu înțeleg ce se întâmplă. Dar acum, când deja a fost găsit PCR (n.r. metodă de diagnosticare a virusului la nivel de ADN) în lichidul cefalorahidian și am înțeles că simptomele persistă chiar și după externarea pacienților, noi am înțeles că acestea sunt schimbări neurologice”, susține șefa secției UPU, Spitalul „Arhanghel Mihail”, Veronica Țugulschi.
Ce provoacă schimbările de comportament?
Microtrombozele, care se formează la nivelul creierului, produc schimbări de comportament așa încât, susține doctorul, la pacienții tineri care nu au comorbidități, se manifestă mai mult dereglările funcționale, de tipul agitație, anxietate, depresie, fobii, excitabilitate, agresivitate. Iar la pacienții în vârstă, care au avut un AVC (n.r. când un flux sangvin slab către creier duce la moartea celulelor) în antecedente, care au avut o patologie neurologică în anterior, simptomele se agravează.
Unii pacienți ajung să nu-și recunoască membrii familiei: „Pacientul nu conștientizează cine este, nu cunoaște cine sunt rudele, nu cunoaște mediul ambiant, uneori întreabă unde se află, dacă este în spital. El nu recunoaște acest lucru. Aceasta nu din cauză că pacientul este de vină, ci pentru că într-adevăr sistemul nervos central este extrem de afectat de acest virus”, susține șefa secției UPU, Spitalul „Arhanghel Mihail”.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.